Asemenea unei marionete
Mă mişc după comenzile tale.
Sunt unul dintre preţioasele-ţi secrete,
Aşa că stau doar printre petale.
Încă tremur la gândul că,
La simpla ta cerere,
Firele albe peste încheieturi o să-mi treacă,
Lăsându-mă fără dulcea lor atingere.
Ce voi mai putea fi atunci?
Doar o risipă de viaţă.
Tu, unul dintre păpuşarii stângaci,
Nu vrei să fii legat cu a mea aţă?
Acum, ori de câte ori doresc,
Tu îmi poţi aduce preaiubita alinare.
Două marionete în depărtare privesc,
Legate cu o crudă strânsoare.
