Câinele este lenea

54 6 3

Pe fața de masă cu vin pătată,

O urmă de la țigara uitată.

Un bătrân stă pe-un scaun strâmbat,

Mâncând dintr-un măr cam stricat.

-De ce te uiți așa, copile?

N-ai mai văzut un om lovit ca de torpile?

Au venit și ne-au luat cu submarine defecte,

Și ne-au dus în mări infecte.

De-acolo am evadat

Și am ajuns în orașul ăsta uitat.

Ai putea să mă lași, te rog...

Vine înapoi cățelul olog.

Câinele este lenea. Bătrânul are grijă de el, tocmai pentru a nu mai face nimic. Copilul este orice persoană, care trece pe lângă lene, și se oprește din a mai munci sau nu.

Culegere de poeziiCitește această povestire GRATUIT!