Summer (jeff the killer F.F)

Capitolul 9

         "Aici e alt subiect. Dar, de unde ai tu o carte care se presupune a fi interzisa? Ar trebui tinuta la pastrata intr-un pod de subsol bantuit de oameni vii."

        "Bunica mea trebuia sa o tina pentru a evita o catastrofa. Informatiile de aici ar putea duce la disparitia lumii cum o stim acum... Cartea era in subsol la mine."

       "Si ce legatura are Hiscock in toata treaba asta?"

        "Daca e adevarat ceea ce presupun, s-ar putea sa stiu motivul pentru care am ajuns in situatia in care am fost cand eram mai mici. Apoi pot dezlega firul povestii."

          "Pai si? Nu o sa omoram un intreg clan de vrajitoare doar daca o omoram pe ea. Mai are rude, nepoti. Asta presupunand ca e o vrajitoare."

        "Am putea afla de ce ne apareau semnele alea ciudate pe cearsafurile de pat, de ce de fiecare data cand mergeam la ea in curte sa ne jucam cu pisicile, Bea isi intorcea capul 360 de grade dar, dupa ce ajungea la spital, nu mai avea nimic."

       "Crezi ca are legatura?"

      "Poate."

      "Atunci, sa vedem ce mai este si cu aceasta carte." pufneste el.

       De indata ce deschid cartea ma apuca o ameteala de la praful de pe ea. Caut la sfarsit in cuprins orice ne-ar putea ajuta dar nu mai pot de oboseala si daca nu ma culc mi se face si mai rau avand in vedere ca in somn inima isi tine singura ritmul mai stabil si eu mai am foarte putin medicament in branula. Deci, fuck my life...

         Ma trezesc dimineata, ma dau jos din pat si observ ca nu mai ametesc. Deodata aud batai in usa. Il strig pe Jeff si el iese din compartimentul secret pozitionat in spatele sifonierului. Merg jos si vad ca sunt doctorul Caryburg si asistenta sa, domnisoara Melanie Seraphine.

        "Buna ziua, domnisoara Coraline."

       "Buna ziua, doctore. Va rog frumos, scuzati-mi pijamalele iepuras. Va rog, intrati."

       "Bine, unde mergem?"

       "In sufragerie sau in living-ul mare?"

      "Unde este canapeaua mai larga?"

      "In Living-ul mare, desigur."

      "Atunci in living."

       Pasim spre living si ma intind pe canapea. Apoi doctorul scoate un stetoscop si ma pune sa stau in fund pe canapea, imi pune instrumentul rece pe piept, schimbandu-i locatia de vreo cateva ori si apoi ma pune sa dezlipesc acel aparat micut pe care il purtam. Se uita pe el apoi ii spune ceva asistentei.
     " Coraline, am vesti foarte bune pentru tine. Daca o tii bine si iei pastilele prescrise iti poti relua activitatile de zi cu zi, de-acum, mai moderat cu alcoolul si fara tutun... Dar, vei putea face un efort fizic normal sau in vechiul tau fel atletic numai ca trebuie sa lasi tigara, ai inteles?"

        "Asta ce inseamna?" intreb eu.

       "Ca nu vei mai purta branula si aparat."

      "Stati, adica scap si de sarmele dintre dinti?" spun entuziasmata si probabil vorbind cu precipitatii.

      "Nu ma refeream la aparatul dentar, spuneam de aparatul ekg portabil..."

     "Ok. Altceva?"

     "Pai nimic, iti voi da pastilele pe care trebuie sa le iei si voi veni saptamana viitoare." a spus doctorul iscalind o reteta destul de scurta cu nume de medicamente. Paraclonparamedizenit, staroperimental si metalocefalocheratinosfera, numele astea de pastile chiar exista?(Nu Cora, nu exista.)