Luna cu ochii verzi

Capitolul 15

Aaron

Îmi privesc atent micii îngeri,cel mai mic dormind în brațele Lunei mele.

-N-ai idee cât de bine și frumos îți stă cu un copil, iubito. șoptesc nevrând să o trezesc pe Stella.

Drept răspuns îmi zâmbește, apoi se ridică, urmând să se îndrepte spre sufragerie, însă se întoarce șocată.

-Dominic și Liam au uitat să strângă.. . spun scarpindandu-mi ceafa zâmbind strâmb.

-Iți dai seama ce făcea Stella dacă îl vedea? spune nervoasă , urmând să urce scările.

Se întoarce peste câteva minute, fără Stella, apoi vine spre mine,iar fața ei nu prea pare bine.

-Ai vomitat, diamantule.. . afirm prinzându-i fața în palme, urmând să simt că are temperatură.

-Nu mai faceți măceluri în casă cât timp este și Stella. spune înainte de a mă privi intens în ochi.

-Ai temperatură,iubito.. .

-Știu, mereu am după ce vomit.

O ridic în brațe, apoi o pun pe blatul de bucătărie, în locul precedent.

-Unde-i Stella? întreb mângâindu-i coapsele.

-În camera lui Dominic.

Timp de câteva minute bune,ne privim în ochi, mult mai intens decât ne priveam până acum.

Suntem întrerupți când Dominic și Liam intră în casă,uzi leoarcă.

-L-am găsit și l-am închis bine,iar pentru asta vom trage o răceala zdravănă. spune Dominic bătând palma cu Hazel, urmând Liam .

-Unde este Stella? întreabă Liam privind-o pe Hazel.

-În camera lui Dominic,doarme.

-Mă duc să o trezesc, până atunci scoateți voi doi tot din cuptor. le spun înainte să iau covorul alb din sufragerie, acesta fiind plin de sânge, apoi îl pun pe Liam să îl ducă undeva unde Stella și Hazel să nu îl vadă.

Urc în grabă scările, apoi intru ușor în camera lui Dominic,acolo unde Stella doarme învelită cu păturica ei preferată.

Mă așez pe marginea patului ușor,ca mai apoi să îi mângâi părul.

Mârâie nervoasă, apoi se întoarce cu fața spre mine.

-Haide să mănânci, drăguțo.

Se ridică somnoroasă după câteva minute , își freacă ochii apoi se întinde.

Își deschide brațele pentru a o lua în brațe,iar mâinile sale se încolăcesc în jurul gatului meu, capul așezându-l pe umărul meu.

Ies ușor pe ușă, iar aceasta mai moțăie puțin în brațele mele, până când ajungem în bucătărie, acolo unde patru farfurii, tacâmuri și pahare stau așezate frumos,iar Hazel se uită mândră la ele.

-Chiar că ai făcut o treabă bună. îmi aprobă Liam gândurile.

Frumoasa mea lună o ia pe Stella din brațele mele, urmând să îi prindă părul într-un coc frumos, pentru a nu o încurca.

-Neața,somnoroaso. șoptește Hazel când micul îngeraș își deschide ochii,mult mai somnoroasă.

Zâmbesc amuzat când își ridică mâna în semn de salut, apoi se așează pe scaunul ei roz.

Eu și Hazel le punem pe fiecare farfurie o porție de lasagna, însă Hazel îi pune Stellei într-un bol tot roz, alături de o furculiță roz, urmând să îi taie lasagna în bucățele mai mici.