Capitolul 12

152 8 3
                                    

Aaron

-Ușor, diamantule. spun înainte să o așez pe bancheta din spate, apoi fug rapid pe partea șoferului.

-Mulțumesc, Aaron.. . șoptește stând cuminte.

Îi zâmbesc în oglinda retrovizoare, iar aceasta îmi răspunde înapoi, tot cu un zâmbet.

Conduc rapid dar totuși cu grijă printre mașini, iar când ajungem în fața vilei, Dominic și Liam deja ne așteptau.

-Luna.. . spun la unison înainte să o prindă într-o îmbrățișare de urs.

-Salut. zice ea nesigură,nerăspunzând la îmbrățișare.

După ce băieții se prezintă cu regret în voce,intru cu ea în casă deoarece Dominic și Liam au treabă prin haită.

-Ce mi s-a întâmplat..? întreabă aceasta privindu-ma rugător.

-Nu îți pot spune,diamantule. răspund prinzându-i fața în palme, apoi i-o ridic pentru a mă privi. Dacă o fac, este posibil să nu îți mai aduci aminte niciodată, cât să îți și uiți restul amintirilor din copilăria ta.

Imediat ce termin de spus,o lacrimă îi scapă pe obraz, lacrimă ce curge atât de lent încât mă face să plasez un sărut peste ea.

O ridic pe Hazel în brațe, iar după ce își înfășoară picioarele în jurul meu,urc la etaj, încercând să nu îi presez prea mult brațul din ghips.

După ce ajungem în cameră, aceasta o analizează, apoi mă privește.

-Tata e mort..?

-Nu, diamantule. răspund privindu-i reacția. Dar are lovituri și răni grave,nu știu cum a putut scăpa viu din mâinile mele.

Acesta mă privește cu regret, însă totodată mulțumindu-mi.

-Aaron...?

-Hm? mormăi întrebător în timp ce trag draperiile.

-Am câteva întrebări.. .

-Te ascult,iu-. încep însă nu termin fiindcă mă corectez rapid. Diamantule.

-Ești unul dintre cei care m-au câștigat la poker,nu?

Rămân blocat, strângând puternic paharul de apă în mână, încât acesta se sparge la un moment dat, iar Hazel tresare violent, mult prea violent pentru făptură ce mă privește îngrijorată.

-Sunt. răspund în cele din urmă, ignorând total că sângele mi se prelinge pe degete, până pe podea. Te-am câștigat cu un scop, diamantule.Iar acesta era că în urmă cu 2 ani,pe când tu erai doar o făptură ce stătea cuminte lângă tatăl ei, cu mii de vânătăi și răni pe corp, te-am văzut, te-am privit tot restul jocului,iar asta m-a făcut să înnebunesc. M-a făcut să înnebunesc faptul că el te trata ca pe un gunoi,când tu ești cea mai frumoasă și inocentă făptură.

Hazel mă privește cu un amalgam de emoții pe față,însă faptul că îmi apucă palma în a sa,neinteresând-o că și-o murdărește pe a ei, mă face să o doresc mai mult.

-Aș vrea să te poți vedea prin ochii mei,diamantule. Așa îți vei da seama cât de mult însemni pentru mine,chiar dacă te-ai trezit abia acum câteva ore. îi spun iar apoi o privesc intens în acele câmpii,ce îmi amețesc până și ultimul neuron și ultima fărâmă nenorocită de rațiune de care mă țin cu dinții de ea.

-Nu știu ce am fost sau dacă ai fost ceva pentru mine..însă deja îmi faci corpul să tremure la fiecare cuvânt rostit. îmi afirmă întrebarea ce am vrut să i-o adresez cu privire la tremurul corpului ei.

Îmi apropii fața de a ei,însă îi plasez un sărut pe frunte când îmi aduc aminte că nu trebuie să o fac să își amintească totul brusc.

-Dormim a-amăndoi..? se bâlbâie când sting lumine după ce o așez grijuliu în pat.

-Dacă te simți inconfortabil, pot dormii pe jos,diamantule. îi răspund pregătindu-mă să îmi fac un culcuș pe podea.

-Podeaua este rece,Aaron,poți sta cu mine,dar am rugămintea să nu faci ceea ce îmi făceau ceilalți bărbați.. . zice după ce eu îmi spăl sângele de pe mână,iar o nervozitate îmi străpunge corpul.

-Nu o voi face, diamantule. șoptesc asezandu-ma lângă ea. Îți mai aduci aminte cine îți făcea toate lucrurile acestea?

După ce se gândește puțin, începe nesigură:

-Sam,Kane,Remi,Charlie și Ethan.. .

O îmbrățișez strâns pentru a încerca să îmi calmez furia, apoi diamantul se face cât poate ea de mică la pieptul meu, lăsându-si lacrimile să îmi ude tricoul.

Fiindcă știu că are nevoie,o las să se descarce,iar când lacrimile seacă, aceasta mă privește rugător.

-Nu mai vreau să merg acolo, Aaron.. .

-Nu vei mai merge, diamantule. spun de data aceasta sigur. Îți jur pe mormântul mamei și părinților mei,Hazel. zic iar privirea îndurerată ce mi-o aruncă, mă face să înnebunesc.

-Tata a rezistat multor atacuri, cât și prietenii lui, sunt aproape imposibil de eliminat. adaugă la final.

-Nimeni nu atinge ce-i al meu. mârâi posesiv pentru a-i vedea zâmbetul timid de pe față.

Acesta își găsește o poziție confortabilă , însă eu o pun deasupra mea, urmând să o las să doarmă liniștită îmbrățișându-mi gâtul.

-Iubito. șoptesc sărutându-i creștetul capului, apoi îi mângâi spatele blând.

Trec ore întregi în care singurul lucru pe care îl fac este să îi ascult respirația și să o îmbrățișez, apoi o simt cum se întoarce cu spatele pe pieptul meu, iar fundul ei presat de erecția mea nu mă prea ajută.

Într-un final, adorm cu greu, iar apoi sunt trezit dimineața, de o Hazel somnoroasă ce a căzut de pe mine, direct în pat.

-Scuze că te-am trezit, Aaron. spune somnoroasă înainte ca eu să o lipesc de corpul meu,apoi îmi afund capul în părul ei ce miroase divin.

-Nu îți face griji, diamantule. șoptesc iar pielea acesteia se face instantaneu de găină. Merită să fii trezit de o asemenea comoară.

Cum ceasul de pe noptieră arată abia ora 04:28, Hazel adoarme rapid, însă îmi tresare de câteva ori în brațele mele, reușind să mă facă să deschid ochii la fiecare 10 minute, pentru a o verifica.

Samuel va plăti cu vârf și îndesat pentru că a torturat un astfel de înger ani întregi, cât și că odată mi-a luat tot ce aveam mai de preț pe lumea asta.

Adorm când Hazel nu mai tresare, urmând să dorm până când am nevoie, neavând vreo întrerupere deoarece Hazel doarme liniștită,iar respirația ei regulată mă face să o iubesc ca un nebun.

Scuzați eventualele greșeli.

Cât mai multe păreri în comentarii iar un vot m-ar ajuta enorm.❤️

Luna cu ochii verziUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum