The boy of the shade/CLOSED

Capitolul 21

Dheea POV.
Razele soarelui ma trezesc din nou din somnul meu pufos.

Au trecut cateva zile de cand l-am sunat pe Nick,dar nu s-a intamplat nimic.
Bine..nimic inafara faptului ca Josh ma streseaza din 5 in 5 minute cu mesaje.

Ma ridic din pat si merg la baie.Fac un dus rapid imi iau o pereche de pantaloni negri,o bluza larguta si o geaca de piele pe deasupra.

Imi fac un coc dezordonat si ciufulit si cobor in bucatarie.
Mananc repede un castron cu cereale si ma grabesc spre scoala.

In zece minute ajung in curtea liceului si intru la prima ora.
Mai erau 15 minute pana la inceperea cursului, dar, cum nu prea mai am cu cine sa stau, am venit in clasa.

Cu Isaac nu am mai vorbit de cand l-am sunat pe Nick.Nu ma mai simt in largul meu cu el, nu stiu de ce, dar simt ca imi ascunde ceva.
Si el ma streseaza cu mesaje in fiecare zi, dar am evitat sa-i raspund.

Chiar daca la inceput mi s-a parut de treaba, acum pare periculos.

Stateam in ultima banca, cu ochii pe ceas si la un momentdat se deschide usa.

Intra Lily si vine direct spre mine.
-Dheea..

-Lily, nu vreau sa vorbim acum.spun.

-Nu!Vom vorbi acum si aici.Si tu ma vei asculta.spune ea autoritara.

Oricat de mult as fi vrut sa plec, trebuia sa raman, pentru ca atunci cand Lily e serioasa si autoritara, nu e de bine.

-Ok.Te ascult..spun.

Ea ofteaza si incepe:
-Parintii lui Andrew sunt sefii parintilor mei.Fiului lor li s-a pus pata pe mine si intr-o zi m-au chemat la ei si...m-au amenintat.
Au spus ca daca nu uit de voi si nu ii fac pe plac lui Andrew parintii mei vor ramane fara servici.
Sti foarte bine ca ai mei au investit tot ce aveau mai bun in munca lor si nu voiam sa stric asta.A trebuit sa accept si sa nu spun nimanui despre discutia aia.A trebuit sa ma port ca o pitipoanca si sa-i fac pe plac lui Andrew.Trebuia sa ma port urat cu voi, desi imi era extrem de greu.
Apoi parintii mei au aflat despre toata treaba asta si mi-au spus sa ma opresc imediat pentru ca nu trebuie sa-mi sacrific viata sociala pentru munca lor.Au demisionat de buna voie si si-au gasit de lucru in alta parte si eu am fost "eliberata".
Apoi am aflat de accidentul tau si am venit in fuga la spital, i-am spus ,tot ce s-a intamplat, lui Chris si m-a iertat.

-Si mi-ai spus asta pentru ca...?intreb.

Sincera sa fiu, nu credeam ca imi va spune ce i s-a intamplat.Si in plus..ma simt vinovata.Ea atrecut prin toata nebunia aia de una singura si eu nu faceam decat sa o acuz si sa o jignesc.

-Pentru ca ma simteam prost ca tu nu stiai despre asta.Tu ai parut cea mai afectata de schimbarea mea brusca si imi pare rau.

-Si mie imi pare rai, Lily.ma trezesc spunand.

Isi ridica privirea confuza spre mine, parca intreband: pentru ce?.

-Imi pare rau pentru cum m-am purtat cu tine, si pentru faptul ca nu am facut niciun efort sa incerc sa aflu ce ti se intampla...ma simt oribil.spun si pe obraz imi apare o lacrima.

-Dheea, nu plange..Nu-i vina ta.Si daca ai fi incercat sa aflii nu ai fi reusit, pentru ca nu ti-as fi spus..nu as fi putut sa-ti spun.

Vine la mine si ma imbratiseaza.Nu stiu cum stau lucrurile intre noi acum, dar cred...ca..ca am din nou incredere in ea, pentru ca de iertat...am iertat-o de mult, pe toti i-am iertat.

Orele au inceput si au trecut la fel de repede.
I-am spus lui Lily ca am iertat-o si ne-am petrecut toata ziua impreuna cu ea si Chris.

Pe Nick...nu stiu inca.
Pana la urma, el le-a zis tuturor sa ascunda faptul ca Josh m-a inselat.

Sunt inca suparata pe el si cea mai nasoala chestie e ca pe el nu l-am iertat in totalitate.

Nu pot....incerc sa gasesc un motiv pentru care a facut-o si nu...nu reusesc.

Azi nu l-am vazut deloc.Chris mi-a zis ca in ultimul timp nu prea a mai dat pe la scoala.

Desi sunt ingriorata, incerc sa raman putin..distanta.
Desi ma doare...
-De ce nu mergem la el acasa?intreaba Lily.

-Nu stiu ce sa zic...nu cred ca sunt pregatita sa vorbesc cu el.spun.

-Cum vrei tu..spune.Mergem acasa atunci?

-Da..

Am ajuns acasa la mine si ne-am uitat la un film de groaza.De data asta eu eram cea care imbratisa perna de pe canapea.

E ciudat, dar...cred ca imi lipseste mai mult Nick decat imi lipseste Josh...

Trebuie sa vorbesc cu el..dar inca nu am curaj.Am incercat de mai multe ori sa-l sun, dar am inchis inainte sa raspunda.

Imi e teama.Daca lui nu-i pasa de mine?Daca...daca m-a uitat?I-am spus lui Chris sa-l sune el, dar nu i-a raspuns.

Acum e destul de tarziu si maine e sambata, asa ca ma voi trezi mai devreme, si voi merge direct la casa lui.

Dar pana atunci trebuie sa scap de maimutele alea doua care se ling pe canapeaua mea.

-Lily draga, tu nu mai ai canapea, mami?!o intreb.

-Inteleg.Te-ai plictisit de noi...hai ca plecam.spune ea in gluma.

-Ok, pa maimutelor!

-Pa, ursoaico!spune Lily.

Ma duc in camera mea, ma schimb in pijamalele si, ca de obicei ma ia somnul cu gandul la Nick.