capitolul 9

0 0 0
                                    

Sorana

    I-am spus unde stau, apoi am adormit. M-am simțit ca un copil în brațele lui mari.
      Nu vreau sal mai văd niciodată! Imediat cum ajung in casă o aud pe Grațiela plângând. Tata era deasupra ei cu o curea in mână.
     - Oprește-te! Strig eu. Așa ai făcut și cu mama nenorocitule! Ia-ți mâinile murdare de pe ea.
      - Nu știi in ce te bagi copilă. După ce voi scăpa și de văduva asta te voi lua și voi stăpânii lumea cu tine!
       - Sorana, nu! Pleacă! Nu-l asculta!
       - O, fata mea, ba ascultă-ma! Mama ta nu știa ce puteri ai. 300 de ani am căutat o fată naivă ca mama ta, pentru ca cineva să-mi moștenească puterile. 300 de ani! Mă pot teleporta oriunde vreau, iar tu ești sub puterea mea! Daca mă lași să-ți arăt...
        - Nu! Este viața mea și voi face doar ce vreau eu! Ia-ți mâinile de pe Grațiela sau...
        - Sau ce, copilă naivă?
      Iau o vază de pe noptieră și o sparg. Caut cel mai mare ciob, apoi îl iau și îl țin strâns în mână.
        - Sau îți voi băga acest ciob fix in cel mai sensibil punct. Nu cred că a fost în favoarea ta sa mă dai la karate.
        Mă apropii de el cu pași mici și calculați. Mă pun într-o poziție care reprezintă că îl invit la duel.
        - Scumpo, doar nu vrei sa ne batem. Totuși sunt tatăl tău.
         - Eu nu am avut niciodată un tată, urlu eu. Nu vreau sa fiu un monstru că tine și dacă va trebui sa fiu... Mai bine sunt un monstru ce lupta în potriva ta!
        Scoate de sub canapea o sabie, ceea ce nu este corect din moment ce eu am doar un ciob de vază sparta și câteva lecții de carate. Sper că îmi vor fi totuși de ajuns să-l bat încât să uite cine este.
         Vrând să mă înmoaie îmi spune tot felul de lucruri.
         - Știi cine a dat foc casei? Eu! Nici un fulger nu a lovit-o.
          - Trecutul e trecut tată, eu nu trăiesc decât în prezent!
           Mă las pe sub el astfel încât să trec în spatele lui. Îl împing cu piciorul în fund, iar el vine jos. Se întoarce imediat și se ridică în picioare. Mă apropii de el și îl iau prin surprindere dându-i  jos sabia, cu piciorul. O iau repede în mână dreaptă și îi pun partea ascuțită la gât.
         - Niciodată sa nu te iei de ceea ce poate face o femeie. Îți propun ceva: mă vei lăsa pe mine și pe Grațiela in pace,iar eu nu voi spune nimănui ce ești și ce ai făcut.
       - Sunt ceea ce ești și tu! Adică un monstru.
In timp ce îi țin sabia la gât, ii infing ciobul de vază pe care îl păstrasem in trunchi. El urlă și se lasă la pământ. Asta îmi dă timp să o caut pe Grațiela - pentru că a dispărut imediat ce am inceput eu și tat... Adică eu și Drake să ne luptăm- și să îmi iau câteva lucruri necesare, fiindcă voi pleca de aici.

      

focul din inima eiWhere stories live. Discover now