The stars

Capitolul XVII

— Margret, ti-am mai spus vreodata ca tu esti ingerul meu trimis pe pamant, o lingusesc pe femeia in varsta oferindu-i un sarut pe crestetu-l capului.

— Nu o spui foarte des, insa ma bucur de fiecare data, zambeste aceasta vazandu-si de mancarea care miroase demential de bine. Cum a fost la birou, Conan?

— Plictisitor, mormai in timp ce deschid usa ce da spre terasa proptindu-ma in aceasta pentru a imi aprinde o tigara. Roger a mormait cinci ore balivernele lui, Miles, a aprobat tot ce scotea el pe gura, iar eu mi-am facut de lucru incercand sa nu mor de foame, dau din umeri degajat inspirand fumul toxic. Unde e Scar?

— Derek inca nu s-a intors, ma informeaza aceasta si observ mica privire scurta pe care mi-o arunca in timp ce zambeste miseleste.

— Margret, imi ingust privirea observand cum aceasta inghite in sec, ai ceva sa imi spui? arunc jumatatea de tigara pe jos si imi indes mainile in buzunarele pantalonilor negri de stofa, apropiindu-ma de ea.

— C-conni, eu...

— Te-ai intors.

     Glasul plin de venin si dezgust se aude inca din sufragerie. Oftez strangandu-mi puternic ochii apoi imi ridic privirea obosita catre Victoria ce statea sprijinita in tocul usii. Femeia asta nu rateaza niciun moment sa ma socheze sau sa ma scoata din sarite. Stramb din nas scurt cand observ hainele vulgare pe care le imbraca o femeie de patruzeci si trei de ani, insa nu scapa nicio oportunitate de a isi scoate in evidenta corpul plastifiat de tatal meu.

— Si eu ma bucur sa te vad Victorie, mormai lasandu-mi capul pe spate pentru a mai suprima din stresul acumulat.

— Ce cauti asa de devreme acasa? ranjeste in coltul gurii incrucisandu-si bratele la piept. Tatal tau deja a realizat ca esti o epava si a renunta la ideea de a iti oferii firma? ma ia in batjocura razand zeflemist. Margret, pregateste cina, revine la tonul serios si rautacios intorcandu-se cu spatele la noi.

— Conon, hai sa iti pregatesc ceva si dupa o sa-...

— Nu-i nevoie Margo, mormai privind-o fix pe femeia ce iese din camera, tocmai mi-a pierit pofta de mancare.

     O las pe Margret in bucatarie sa isi vada de treburile ei, iar eu aleg sa mai aman inca putin cina. Urc in camera rapid pentru a ma descotorosi de acest costum prea sofisticat pentru gusturile mele. Inlocuiesc camasa cu un tricou si un hanorac negru, iar pantalonii de stofa cu o pereche de blugi de aceeasi culoare, apoi ma incalt repede si luandu-mi cheile motorului, casca si rucsacul, zbor pe usile conacului direct pe motor. Sper doar ca imi va veni o idee unde as putea merge pentru ca acolo clar nu ma mai intorc curand. 

     Uneori ma intreb ce altceva, mai bun de facut, are Victoria inafara de a imi intinde mie nervi la maxim. Probabil sa ii manance banii tatalui meu, si asta ar fi un raspuns corect, sau probabil sa curga zilnic, cate putin din veninul ei, in sufletul fiului sau. 

     Opresc motorul in fata casei, si las cricul in jos. Ridic vizorul si imi ingustez ochii pentru a imi da seama daca este cineva acasa. Intunericul a cuprins intreaga casa ceea ce ma face sa trag motorul in fata garajului si sa ma intrept catre usa. O deschid usor observand ca este deja descuiata, si inchizand-o in urma mea, arunc un ochi prin incapere. Intuneric. Continui drumul pana la etaj, mai apoi in camera prietenului meu. Intuneric. Unde a disparut baiatul asta? Ma lovesc de cateva sticle de alcool in drumul meu spre iesire, asta facandu-ma sa ma stramb putin la ideea ca iar a plecat mahmur pe undeva.

     Imi scot telefonul din buzunar tantandu-i un mesaj lui Aris, apoi il indes inapoi si cerc sa caut o alta locatie in timp ce ma indrept catre motor. Imi pun casca inapoi pe cap si imi continui drumul. Motorul puternic vibreaza sub corpul meu si incep sa cred ca stomacul meu o sa inceapa sa faca concurs pentru a afla care scoate sunete mai puternice.