Complicated

44

După aceea și-au luat ramas bun si au început sa se îndepărteze in direcții diferite Taehyung mergând in liniste cu brațul hybridului in jurul gâtului sau. Gerul de afara începea sa se simnta mai mult așa Taehyung ajugand cu obrajii roșii și nasul la fel.

"Tie frig?" întreaba brunetul după ce auzi strănutul adorabil, oprindu-se și privindul din cap pana in picioare.

"Nu, sunt bine" ii zâmbi blând lasand din nou un strănut sa mai domolească liniștea din jur, Jungkook pufnind din nas și lăsându-și jeaca jos pentru a io pune pe umeri. "Jungkook nu trebuie sa faci asta, o sa răcești" încearcă acesta îngrijorat sa își deie jeaca jos dar hybridul îl opri apucând marginile jecii strangandul.

"Nu îți face griji Tae hybrizi au o caldura mai mare și rezista la frig, tu însă nu" spuse privindul in ochi și aranjase din nou jeaca pentru a nui cădea de pe umeri.

Taehyung după încă câteva minute de protestatare într-un final obosi sa se contrazică cu hybridul și îl urmase. Merse tot drumul bonsuflat. Jungkook avea doar un tricou pe el, vântul era foarte rece și nu intalegea de ce făcea asta. Cum sa mergi doar într-un tricou când afara era aproape -10 grade!

"Ce mergi așa bonsuflat?" rase hybridul când ii vedea boticul la vedere vrând atât de mult sa o facă sa dispară cu un sarut.

"Nu sunt bonsuflat" rosti sagetatandul cu privirea mergând in față.

Nu era bonsuflat, era doar îngrijorat ca putea sa răcească.

"Tae" hybridul ii prinse mâna intorcandul așa satenul ajugand cu mâinele lipite de pieptul sau și cu chipul mult prea aproape.

Sau privit in ochi minute întregi, in acele minute satenul începând sa roșească și mai mult din cauza apropierii. Jungkook chicoti și își lipi buzele ferbinti de fruntea rece , Taehyung parca încălzindu-se in câteva secunde.

"Simnti" ii șopti luându-i încet mâinele si bagandu-le  sub tricoul sau satenul rosind pana la limita.

Ii simntea masa musculară mult prea bine, abdomenul făcut a hybridului ii atingea palmele, iar fierbințeala ii trecea prin șira spinării pana la picioare. Într-adevăr era ferbinte.

"Noi practic suntem numiți calorifer pe doua picioare"

"Văd" rase stanjenit luându-și rapid mâinele pentru ca aproape ii dadea febra si nu din cauza frigului.

Hybridul zâmbi si isi impletici mâinele cu ale satenului  începând din nou sa meargă pana ajunse într-un final acasa. Tot drumul Taehyung era doar cu ochii pe mâinele lor împreunate. Arăta atât de bine de parca erau făcut speciale sa se potrivească. Mâna sa micuța abia se vedea, hybridul ii astupa cu totul degetele, dar arăta frumos.

Taehyung isi dăduse hainele jos rasufland adânc când caldura ii atingea pielea. Obrajii încă erau roșii iar degetel de la picioare înghețase. Vroia ceva cald. Sa apropiat de bucătărie dar niște brațe il opri. Respirația ferbinte ii lovi ceafa pielea infiorandu-se. A încercat sa isi opreasca geamătul dar nu reusi lasand un mic sunet pe buze. Roșeața ii colorase obrajii privind rapid podeaua pentru ca ii era rușine.

"Unde vroiai sa te duci?" întreaba pe un ton răgușit mangaindu-i gatul cu nasul sau Taehyung muscandu-si buza de jos strâns pentru ca știa ca o sa lase sunete stânjenite.

"L-La bucătărie" răspunse balbait cu ochii încă in podea si cu pumnii strânși pe langa corp.

"Ce vrei sa faci?"

"Uh....o cafea"

"Mm vreau si eu" era prea aproape, mult prea aproape, plăcerea ii chinuia stomacul, fluturii zburau, il inebunea.

Incerca sa își calmeze inima ce batea prea puternic. Ii era frica ca Jungkook o va auzea și nu vroia asta pentru ca știa ca dacă ii mai respira așa in ceafa își va săpa o groapa și se va arunca in ea din cauza stânjenelii.

Sa chinuit sa zică un bine șoptit și cu greu se eliberase din brațele călduroase, hybridul îl tinea prea strâns. Inspira încet și intrase in bucătărie luand cafea din dulap și punând-o in aparat. Mâinele ii tremurau și ii era greu sa se concentreze. Jungkook ii scotea ce e mai rău din el, sau ceea ce e mai bine, nici el nu știa la cât de zăpăcit ramase.

Luna batea deja prin orașul Seul, chiar dacă era abia 6 seara. Gerul se auzea tare prin geamuri din cauza liniștii din casa. Inima încă batea nebun contopindu-se cu sunetul de afara. Jungkook se schimbase, într-un timp atât de scurt. Înainte ii era cel mai mare dușman, iar acum nu își lua deloc mâinele de pe el, înainte mâinele sale îl răneau, acum îl duceau într-un paradis frumos cu un peisaj mirific. Mirosul parfumului pe care o folosea hybridul ii făcea creierul sa înnebunească. Când stătea lângă el toate temerile, coșmarurile și fricile dispăreau, in capul sau era doar hybridul, brațele lui in jurul corpului sau, respirația ferbinte ce ii furnica pielea, senzația de relaxare. Doar cand era lângă hybrid toate acestea îl copleșeau și îl făceau sa se scufunde adânc pentru a îl simnti cu totul.

"La ce te gândești intens" satenul tresari cand hybridul apăru in spatele sau întorcându-se și lovindu-se de doi ochi negri ca taciunele privindul adânc.

Și acei ochi in care se pierde de fiecare data cand îl privea. Atent, lent, fără măcar o clipire. Se îmbata doar privindul.

"L-La nimic"

Hybridul pufni pe nas luându-i câteva fire in degetele sale aplecandu-si încet capul in lateral si analizandui fața perfecta care prindea nuanța de roșu in obraji.

"Ești sigur, cât timp te uitai la geam cafeaua începea sa de-a pe afară"

In acel moment parca un fulger ii trecu in corp pentru ca il trezi din transa si se întoarse cu viteza luminii spre aragaz însă a văzut doar doua căni, aburii ieșind si dispărând in aer.

"C-Cum?"

"Le-am făcut eu cât timp erai prins in gânduri" rase hybridul luand cele doua cani, una dându-i lui, si a luat o înghițitura dar ochii încă erau pe saten.

"Oh scuze" șopti de stânjeneală ascuzandu-si fața.

Atât de mult sa gândit încât nu văzuse ca Jungkook deja prepara cafelele? CE STÂNJENITOR!