PRIETENUL FRATELUI MEU

26.. temperament

Pov Ellis

- Iubitule să nu uităm aparatul foto ,îl aud și îl văd agitandu-se prin casa deja simțeam că transpir sub aceasta robă și mă rugam sa termine mai repede sa putem pleca astfel urma să îmi pierd ceremonia de sfârșit de an.

- Zane. Trebuie sa fim acolo acum îi spun încet și îl văd cum se oprește și se uită panicat spre mine. Vine rapid și mă apucă de mână și mă trage după el afara din apartament.

Luna asta locuind cu el a fost una magica, totul ,totul la el era magic era atât de ușor să fii in preajma lui încât nici nu știu cum a trecut timpul și de cate ori îl priveam mă fascina din ce in ce mai mult. Zilele erau frumoase și pline de evenimente,după școală mereu mă ducea în locuri noi ,petreceam weekendurile cu părinți și prieteni noștri. Parca tot acel nor negru dispăruse complet din viața noastră. Îmi făcusem curaj și îi vizitasem mormântul prietenului meu ,dar Zane a fost langa mine atunci când plânsul a pus iar stăpânire pe mine. Inca nu îmi venea să cred că Nico a dispărut atât de brusc din viața noastră.

Dar el îmi era suport în toate și acum două zile primisem scrisoarea de la Harvard și asta mă făcut să am inima puțin înghețată. Nu știam cum să îi spun și hotărâsem sa aplic pentru o alta faculate care era mult mai aproape de casa noastră. Trebuia să le trimit celor de la Harvard refuzul meu dar nici asta nu aveam curaj să fac. Eram atât de incert si confuz în privința asta încât am lăsat așa sperând că într-un final voi rezolva cu totul.

- Ți-ai luat tot? Mă întreabă in mașină și îi zambesc ușor...

- Zane iubitule ...te rog sa te calmezi. Îi spun eu ușor și îi prind măna

- Sunt calm,sunt calm,doar că este o zi foarte importanta pentru tine și vreau să prind fiecare moment. Apropo iubitule ai aplicat pentru facultate? Mă întreabă și îngheț când îl aud

Dar telefonul incepe să sune și îi mulțumeam în gând,nu era scopul meu să îl mint voiam doar sa rezolv prima data și după sa ii spun unde voi merge la facultate.

- Da Sage ii răspund eu rapid

- Unde dracu ești? In 10 minute incepe festivitatea...îl aud și îmi îndepărtez telefonul de la ureche...

- Ajungem in 5 ii răspunse Zane și îl văd cum apasă pedala de accelerație.

Îi închid telefonul și mă las mai bine în scaun și exact cum a spus în 5 minute eram acolo.

Terenul de fotbal era foarte frumos aranjat cu aceea scena și tribuna plina de părinții și prieteni. Și îmi văd părinții și pe Axel și le fac rapid cu mana.

- Iubitule mă duc langa ai tăi spune rapid și mă sărută plecând spre tribune.

Mă simt tras de braț și mă trezesc cu un Sage privindu-ma furios. Îmi ridic o sprânceană spre el și îl văd cum da ochii peste cap...

- Ce este cu tine... pari ca un arici...ii spun și îl aud cum pufnește iritat...

- Ai uitat de tradiția noastră idiotule? Mă întreabă și îmi măresc ochii spre el, Hugo se apropie și el rapid de noi și începe să rânjească.

-Hei...ce faceți? Veniți? Întreabă ușor și îmi întorc privirea spre tribune și îl văd pe Zane cum mă privea cu ochii mânjiți. Știu că nu îi placea faptul că Hugo era lângă mine dar nu avea nici un motiv să fie gelos acum.

Sage îmi face semn din cap și încep să alerg un urma lor ,intrăm rapid in biblioteca unde ii observ și pe ceilalți și Sage îmi inmaneza carioca...

Mă apropii de bucata de lemn și îmi scriu inițială și când dau sa mă întorc mă opresc. Deschid înapoi capacul și îi trec inițiala lui Nico acolo ...