Probabil ca multi si-au pus intrebari de genul: "Cum o sa mor? Cand o sa mor? Ce e dupa moarte?". Consider ca aceste intrebari au un loc bine stabilit in lista lucrurilor pe care orice om vrea sa le stie. Unora, moartea li se pare ca un nou drum, o rascruce unde ai de ales intre 2 poteci, acestea fiind Raiul si Iadul, pe cand altii, altii cred ca moartea nu aduce nimic, ca nu exista viata dupa moarte, ca e pur si simplu "The end".
Cele mai grele clipe din viata unui om sunt ultimele. Momentele din final sunt cele mai grele de suportat. Ajungi sa te intrebi ce va urma, sa devii oarecum panicat. Asa e si in cazul lui Scott, un tanar de 20 de ani a carui viata fusese aproape incheiata de catre un sofer beat si idiot, ce l-a izbit puternic in timp ce tanarul se intorcea spre casa. Scott isi vedea toata viata trecandu-i prin fata ochilor, de la inceputul vietii, cum si-a facut primii prieteni, cum a avut prima iubita, cum a inceput liceul. Mintea-i ramase la una din faptele ce i-a schimbat total viata, faptele ce-l diferentiau pe el de toti ceilalti oameni.
Scott nu era un om normal, era un tanar ce crescuse intr-o biserica, un tanar ce-a fost abandonat de catre parintii sai, si care apoi a fost crescut de cativa calugari in mijlocul unei paduri dese dintr-o zona de munte din Canada. Calugarii l-au indreptat catre o viata intunecata, Scott fiind foarte atras de mic de satanism. Acestia l-au torturat in numele lui Dumnezeu, incercand sa-l faca sa se intoarca pe calea Crestinismului, insa parca in zadar, caci de fiecare data cand Scott era abuzat, el progresa si mai mult in satanism. De fiecare data cand un calugar il agresa, el se ducea intr-unul din satele apropiate si rapea vietile celor mai inocenti si nevinovati oameni pe care-i intalnea. Calugarii il torturau destul de des, asa ca numarul victimelor facute de catre Scott erau intr-un numar destul de mare.
Nimeni n-ar fi banuit ca un tanar ce locuia intr-o biserica ar fi in stare sa ucida atat de multi oameni, sa aduca atat de multa suferinta. Cu totii se intrebau cum de e posibil ca un criminal sa ucida cu atat de multa finete incat sa nu lase nici o amprenta, nici un indiciu, in afara de cate un sigiliu. Scott cerea de fiecare data, pentru fiecare victima, ajutorul unui demon. Niciodata nu cerea ajutorul aceluiasi demon, deci la locul fiecarei crime se gasea cate un sigiliu al unui demon diferit, desenat cu sange pe spatele fiecarei victime.
Astfel, mintea lui, in ultimele sale momente de viata nu-l facea de cat sa se gandeasca la ce i se poate intampla dupa ce va muri.. Cum va fi judecat pentru faptele sale.. ?
In jurul corpului sau mutilat de lovitura puternica a masinii erau adunati cativa oameni, incercand sa-i caute semnele vitale, rugandu-se la Dumnezeu sa-i ofere sanse de a trai. Insa, de ce l-ar ajuta tocmai Dumnezeu, avand in vedere toate crimele comise?
Scott stand pe marginea strazii, cu jumatate de corp strivit si-un ochi iesit din orbita, privea luminile masinilor ce se opreau in dreptul lui. La un moment dat, o lumina puternica si orbitoare, pe care doar el o zarea, coborase si-l facu sa se ridice la cer.
Scott se uita la corpul sau in timp ce plutea, si-si daduse seama ca murise. Vedea cum un grup de medici se chinuiau sa-i ridice cadavrul imprastiat pe strada. Scott se uita la mainile sale, curate, stralucitoare, apoi se uita in jos la picioarele sale in timp ce plutea catre lumina. Vedea ca e intact, fara vreo zgarietura sau vanataie. Se intreba cum de nimeni nu observa ca el pluteste, asta pana sa-si dea seama ca e mort.
Patrunzand in lumina incepea sa auda tot felul de voci, care-l nelinisteau. Era orbit de slipirea puternica a luminii prin care tocmai intrase. Isi freca incet ochii si vazu ca era inconjurat de zeci de oameni ce sclipeau puternic si-i aruncau priviri pline de ura. Din multime iesi un om batran, cu o barba deasa si parul lung, prins intr-o coada. Glasul lui ii facu pe toti cei din jurul sau sa taca.
-Stii unde te afli? il intreba batranul pe Scott.
-Nu.. Nu chiar, spuse tanarul tremurandu-i vocea.
-Urmeaza sa fii judecat, vei avea parte de infern, caci in Infern ti-e locul. Cate vieti ai luat? Cate zambete ai furat de pe fetele celor apropiati victimelor tale? Stii macar unde suntem in acest moment?
-Nu, unde sunt? Cine sunteti voi toti?
Scott devenea din ce in ce mai nelinistit, insa nimeni nu dorea sa-i dea un raspuns la intrebare. Se lasa liniste asupra incaperii albe, si uitandu-se mai atent la fiecare om din multime, isi daduse seama ca toti cei prezenti erau, de fapt, toti cei pe care el i-a ucis. Toti, in afara de acel batran, pe care Scott nu-l recunostea.
-Tinere, stii de ce te-au abandonat parintii tai? spuse batranul.
-Cum adica? Despre ce vorbesti?!
-Stiau ca se va ajunge aici, stiau cine esti tu de fapt.
-Cine sunt? Sunt Scott, cine altcineva sa fiu?
-Nu, nu esti doar atat. De mic ai fost un copil intunecat, un copil cu mintea unui criminal insetat de sange. Adevarul e ca atunci cand te-ai nascut, un demon pe nume Asmodeus te-a posedat, introducandu-ti in minte o lista cu ingeri pe care tu, Scott, ai ales sa ii ucizi. Pe acea lista se aflau chiar si mama ta, pe care ai ucis-o in primele luni de viata. Era imposibil ca acest lucru sa fie prevenit, ai fost posedat inca de cand erai un simplu embrion. Tu, Scott, tu esti primul hibrid, prima combinatie intre inger si demon.
-Eu? Cum e posibil asa ceva?
-E atat de mult de explicat, si totusi avem atat de putin timp. Tu nu vei avea parte de o judecata ca oricare altele. Sentinta ta a fost stabilita inca din momentul in care te-ai nascut. Noi, cu totii am hotarat sa te trimitem direct in Iad, de unde stim ca nu vei mai iesi. Niciodata!
-Voi? Care..
Scott fusese intrerupt de o senzatie ca de cadere in gol, fiind inconjurat de o nuanta ce se apropia tot mai mult de un visiniu inchis. Observa cum toate spiritele din camera incepeau sa se evapore, simtindu-se tot mai tare ca si cand ar cadea in gol.
Vedea, in timp ce cobora, tot felul de creaturi si monstrii, case arzand si suflete ce aratau ca niste oameni plini de ura si doborati de durerea ce-i apasa.
Ajungand jos, intra intr-un fel de stare de inconstienta. Scott se trezi intr-o sala ce semana cu o biserica. Stand pe burta, deschisese ochii si zari o pereche de ghete gotice, ce urcau pana la genunchii unui domn inalt, bine facut, cu un par negru si prins intr-o coada, cu pielea de culoare maslinie. Il spusese cu o voce calda:
-Salutare, Scott, ce bine e sa te avem in sfarsit printre noi.
La auzirea acelei voci, Scott se ridica in picioare cu o viteza uimitoare si intreba:
-Cine esti? Unde sunt?
-Sunt Asmodeus. Bine ai venit in Iad!
