Inceputul

26 9 2
                                    

Soarele încălzea puternic o mică plajă lunguiață și întinsă , o plajă cu un nisip fin și de aici de acolo, mici peticuri de pământ cu flori frumoase. Cum te uitai spre orizont, puteai observa mau mulți copaci albicioși, nu prea înalți, palmieri cu câteva nuci de cocos sub frunzele lor late, care se legănau în adierea vântului. Mici valuri loveau încet nisipul, lasându-l umed în spatele lor, însă acesta se usca rapid înapoi din cauza căldurii copleșitoare. Soarele emitea o lumina puternică, dar palidă, oferind un ambiant liniștit întregului peisaj. La capatul mării, lumea parea că tremură, cerul și marea se îmbinau într-un dans inert, ca și cum acolo s-ar fi tinut o luptă ca lumea să traiască în pace, liniștită și neperturbată, așa cum era plaja aceasta. Însă se pare că ceva tocmai se întâmplase, ceva aproabe că perturbase liniștea ei, deși apoi se contopi cu atmosfera acesteia, ceva diferit, deosebit... La câțiva metri de plajă, aproape de malurile liniștite, stătea neclintită epava unei mici corăbii. Mici bucați de lemn desprinse din ea înconjurau zona, câteva plutind în derivă aproape de plajă, urmând sa fie aduse pe mal, la fel ca celelalte care erau deja acolo. Printre bucătile de lemn desprinse din mica corabie, ceva dinstinct putea fi remarcat, trupul unei fete, căzuta pe jos, întinsa pe nisip, care avea pe ea niște pantaloni maro vechi, un maieu mult prea larg pentru ea și o pereche de papuci sărăcăcioși. Persoana era o fata tânăra, până în 25 de ani, o fata frumoasa cu părul lung, însă într-o stare îngrijorătoare, leșinata pe nisipul fin în urma unui evident naufragiu. Timpul trecuse, iar căldura soarelui o uscase de mult timp pe fata ce zăcea pe jos, oricum pentru ea timpul era irelevant până în momentul în care s-ar fi trezit și ar fi conștientizat situația în care se afla. Câteva păsăr mici au observat neregularitatea naufragiului în peisajul liniștit al locului și au zburat catre tânăra naufragiata, fiind curioase de ce se întâmplă, sperând să găsească probabil mâncare. Una dintre păsărele se îndreptă rapid cu piciorușele ei agere și mici către fata, ciupindu-o, confundandu-o cu ceva comestibil. Deodată, într-un mod foarte direct, tânăra începuse să tusească agresiv, corpul acesteia care tocmai își revenise, încercând să dea apa afară din plamâni. Fata se ridicase pe coate tușind, apoi se întinse înapoi pe spate, răsuflând greoi. Îsi revenise... cu toate astea, nu îsi revenise complet, deoarece se simțea obosita și sleia de puteri, odihnindu-se în continuare pe plaja liniștită. Auzea aproape adormita ciripitul păsarilor, sunetu valurilor și simțea briza mării, era conștienta de ambientul în care se afla și începea să își dea seama de lucrurile care se întâmplaseră. Încercase să se ridice ușor de câteva ori, însă era mult prea obosita și lipsita de energie pentru asta, asa că uitându-se amețita în jurul său, încercase să identifice corabia. O observase la câțiva metri în mare și deja văzuse că aceasta era într-o condiție foarte proastă, toată partea dreaptă din ea, smulsă, lasând apa să inunde totul. Fata se culcă din nou pe nisip, pe o parte, uitandu-se la corabia sa, și cum bucați din ea înca pluteau peste tot și erau purtate de valuri în întreaga zonă. Apoi, simțise cum parcă piciorul ei emite un puls dureros. Îndreptandu-și privirea către picior, observas prin pantalon, o pată de sânge. Speriata își trase încet pantalonul, dezvelind rana pe care acestaa o avea. Nu era foarte grav, doar o tăietură și o vânătaie lângă ea, probabil dobândită în urma impactului cu o bucată lemnoase din corabie. Trisa, fata se întinse înapoi pe spate, însă de data asta mult mai calm, începuse să respire normal, și să se gandească la o modalitate prin care să își curețe rana și să resobandească puțină energie. Apoi, încet se târâse către bucățile de lemn mai mari și butoaiele ce zăceau pe plaja. Avuse mare noroc, ca primul butoi la care a mers, să fie intact, și să conțină un sac cu mălai și câteva fructe. Aceasta luase bucuroasa un măr și îl mâncase de îndata, terminandu-l în cateva secunde. După câteva minute reuși să se ridice și să pășească, însă greul acum începea. De când se trezise până acum, o singură întrebare o neliniștea mai mult ca oricare alta. Unde se află ? Dacă era pe continent, putea găsi resurse și, cel mai important, ajutoare, dacă era pe o isnulă mică, cu resure limitate și fără apă potabilă, viitorul lui putea să fie sumbru. Merse câțiva metri către mica pădure din fața plajei. Văzând diversitatea de plante și de copaci ce alcătuiau pădurea, se liniștise, știind ca ar trebui să gasească apa potabilă, iar tocmai când se gândi la asta, auzise sunetul vag al unui mic pârâu la câtiva metri de ea. Se îndreptase repede către el și luase apa sa limpede ca să bea și să se spele pe față. Acum era mult mai liniștita, simțise parcă că deși naufragiase, putea să îndrepte totul, putea să supraviețuiască. Fata rupse o bucata din pantalon și își spălase rana, apoi o legă ca să oprească sângerarea. Luase cu ea căt a putut din butoaiele ce se aflau la mal si în apropierea țărmului și le aduse lângă pârâu, apoi își calculase numarul rămas al proviziilor. Nu erau foarte multe, în total doi saci de faină și câteva fructe cumpărate din ultimul port, plus că nu avea deloc semințe pentru a crește legume sau plante. Seara se apropia, astfel că tânara fata făcuse un foc în micul lui loc de campare, iar lănga acesta un loc de odihnă facut dintr-un butoi gol și frunze de palmier pe care să doarmă. Se gândea că probabil era singura și avea o mulțime de întrebări ce îi circulau prin cap, însă avea timp în următoarea zi sa găsească răspunsurile, pentru că acum, adormise la căldura focului și sub oboseala zilei de astăzi, un moment de odihnă meritat în fața tuturor probremelor cu carea avea să se confrunte de acum !

Lumea Block StoryUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum