Kim Taehyung-un elev la facultatea de arte, visând sa își deschidă propia galerie. 23 de ani.
Jeon Jeongguk- hibrid de cateogaria 1, extrem de periculos, dar cu un suflet blând, hibrid pumă.
Limbaj lincentios
Scene sexuale
Violenta fizica și psihi...
"E-Eu nu am-am vrut, îmi pare rău" spuse lăsându-și rapid ochii in pământ simntind cum vina ii mânca stomacul.
Probabil ia trezit câteva amintiri din acei ani iar Taehyung la naiba dacă nu se simntea prost acum.
"Calm, nu îmi pasa oricum ce faci cu desenul tău, pana la urma am uitat de acele zile" spuse pe un ton calm hybridul trecând pe lângă el și privind pânza acum colorata in alb negru.
Într-adevăr părea ca se simntea in acei ani îngrozitori însă ia pictat și comportamentul de pe acum. Taehyung a arăta teama si ingrozirea când a fost copil, si puterea si dominanta când era adult. Ceva intersant.
"De ce mai desenat?" întreaba încă cu ochii pe acel desen, urechile tresarind când auzise mișcare in spatele sau semn ca satenul se apropia.
"E p-pentru o tema la facultate" rosti pe un ton micuț încercând sa ignore privirea ce o avea acum pe el, concentrându-se si el la desen încă neviindui sa creadă ca a putut desena asta.
"Nu îmi place sa ma arați in grupul tău de fraieri" tonul hybridului se schimbase in unul mai dur, satenul scâncind si muscandu-si buza de jos.
"O-Ok o....o sa fac altceva" se grăbi sa ascundă pictura da mâna hybridul la oprit forțându-l sa se întoarcă cu fața spre el.
"E târziu, poate nu ai observat dar e deja trecut de 10 seara, Seokjin a fost aici dar erai prea concentrat in arta da stupida așa ca a plecat"
Satenul se simntea rănit dar ochii brusc i se mărira când a auzit ca prietenul sau a fost aici si nici măcar nu auzise usa de la intrare. La naiba acum se simntea si mai prost.
Își luase rapid telefonul in mâna tastandui un mesajul prietenul sau, sperând sa nu fie suparat.
Oops! This image does not follow our content guidelines. To continue publishing, please remove it or upload a different image.
Un oftat de usurare ii părăsi buzele, lasand telefonul pe masa și după privind hybridul in ochi.
"Tu ce faci in camera mea?" întreaba acum conștietizând ca hybridul se afla in camera lui fără motiv.
"Nu ai mai data semn de viața de câteva ore așa ca am venit sa văd dacă mai respiri" da din umeri ascuzandusi mâinele in buzunarele pantalonilor privindul din profil.
"De ce? Îți pasa de mine sau ce?"
"Nu" răspunde scurt și plictisit. "Doar ca nu vreau eu sa fiu tras la răspunde de Jin dacă ti se intampla ceva, știi sentimentele mele pentru tine nu sau schimbat însă de dragul stăpânului meu ma voi abține și pe moment voi uita de toate treburile mele in a te șterge din viața" spuse și părăsi camera, Taehyung ținându-și câteva secunde repiratia pentru a își calma inima ce din nou o simnti străpunsă dureros de cuvintele hybridului.
După câteva secunde brunetul își făcu din nou apariția provocându-i o ridicare din sprânceana a satenului.
"Și despre desenul tău, poți sa faci ce vrei cu el, oricum nu îmi pasa" si părăsi din nou camera, Taehyung sincer încercând sa se calmeze iar.
