XVI. Atunci când păcatul stă în cale

2 0 0
                                    

Manson își aruncă secera iar aceasta își are propria viață,omorând tot ce are în cale. Cu mâinile formează un semn se îi oferă stabilitate,mâinile lui parcă ținând Universul.
Faith:Huh?!

O zâna se apropie de ea și ea doar spune liónoun,iar zâna devine un lichid negru.

-M-ai cucerit cu asta,spune el după ce tocmai a omorât un ninja încăpățânat.
-Mai taci.

Faith își ridică mâinile în aer și vizualizează niște țepi.Isi simte mâinile tremurând când aceștia răsar exact unde trebuiau să fie.

Manson se descurca de minune.Era într-adevăr și singurul care putea omorî o armată de îngeri,așa că pentru el,asta este doar o joacă de copii.
Manson a fost și va rămâne o mașinărie de ucis.Chiar dacă este obligat să păstreze manierele,asta nu înseamnă că natura lui deodată s-a schimbat.

Odată ce toată camera e plină de sânge și niciun suflet nu mai mișcă,Faith observă strălucirea de sub masca lui Manson dispărând.

"Energia lui e atât de mare,simt că umple camera asta uriașă."
-Vreau să-ți văd ochii..,spune Faith pierdută
-..nu voi fi niciodată de acord.Nu am de gând să te rănesc.Acum explică-mi ce-i toată asta.

Pov-ul lui Leviathan:
(E prea liniște aici...)

Baza "falsă"arata ca un buncăr ce iese din pământ doar cu câțiva metri, ca un paralelipiped de beton,cu inscripții gravate pestetot.

-Distrugeți-le,spune el.
Iar demonii nu așteaptă nicio secundă.

"Cineva este aici..."
Calul lui necheza. Leviathan se uită în spatele său.
Toți prinții Iadului arătau bine pentru că Răul apare sub chip frumos.
Era îmbrăcat la sacou iar cămașa lui cu guler era neagră. Purta pandantive si coliere de argint ce îi scoteau în evidență parul albastru. Când nu este aici,cu demonii de teapa lui,este în adâncurile oceanelor,preschimbat într-un șarpe marin gigantic.

Dintr-un tufiș se aude ceva,dar Leviathan reacționează prea încet.Oameni mascați atacă demonii cu niste sabii ce stralucesc de un albastru marin intens.

-Aici Balena Uriașă,raportez,suntem atacați!spune Leviathan prin stație în timp ce galopează mai aproape de echipa sa.

Sare de pe cal și se luptă cu aparent.. ninja.Puterea lui este una legată de apă,dar nu una pură,ci murdară.
Aruncă atacuri peste atacuri,doar încetinindu-i.
Se luptau cu forte opuse,el cu apa,ei cu gheata,demonii cu focul.

-Ugh,poate bestia aia mica avea dreptate,dar nu se poate!LUPTĂM PÂNĂ LA CAPĂT!

Într-un sfert de ora,Leviathan a rămas fără armată,singur împotriva atâtor oameni mascati,iar,de abia atunci,a renunțat,urcând pe un cal și formând un portal ce duce la echipa cealaltă,intrând și închizându-l în spatele său.

Apare lângă Lucifer care investiga zona de unul singur.
-Luci-incepe el
Lucifer îi acoperă gura.
-Mă concentrez.(Așteaptă câteva minute)Spune acum.
-Toată echipa a fost distrusă.
-A cui este vina,huh? Ești atât de gelos pe toți cei ce știu mai bine decât tine și așa se ajunge la asta. Acum liniște și concentrează-te.
-Se vede că ai fost înger.
-O să mă prefac că nu am auzit asta.
-Sigur.

Pov-ul lui Manson:

-Deci au trimis armata aici să ne omoare. Și de ce o vrea pe Mall?întreabă el,chiar dacă nu a aflat niciodată cine este.
-Cred că știu de ce..,dar nu sunt sigură..UGH
-Huh?
-Nu știu!Nu te uita așa la mine..Nu am încredere în ce văd în viziunile mele..simt că pur și simplu mintea mea inventează povești,nu este oglindire a evenimentelor. Nu sunt sigură..

Faith arată pierdută,iar Manson nu se poate abține din a se simți prost așa că încearcă cum poate el mai bine.

-Dacă e cineva care poate să prezică viitorul,să vizualizeze prezentul și să vadă trecutul la perfecție,aceea ești tu. Ai încredere în ce ai văzut.
-Mulțu...mesc
Faith se blochează.Se uită în spate apoi îl prinde de braț pe Manskn
-Auzi ceva de pe hol?îl întreabă ea
-Nu.
-Ești sigur?Eu..aud voci.
-La ce te referi?
-Voci..sinistre..de morți parcă.Vor să îi ajut.Oh.
-Ce este?
-S-au oprit.
Îi dă drumul pentru o secundă și ascultă mai atent.
Îl strânge din nou și mai puternic de braț.
-Sunt atacați!

Faith & Mall (Yin și Yang )Where stories live. Discover now