O invocare greșită

Ceva ciudat

Trecuse câteva săptămâni de când cele două prietene ale mele și-au rezolvat problema, adică cred că au rezolvat-o. Coșmaruri? Da, încă mai am coșmaruri dar de la o vreme m-am obișnuit cu ele. Sunt unele dimineți în care mă trezesc transpirată și obosită de parcă nici nu am dormit. Chiar și Akura cu Hana m-au întrebat dacă sunt bine, dar nu am vrut să le fac să se îngrijoreze și normal că am mințit că sunt bine.

Eram cu bunici mei în oraș, trebuia să facem câteva cumpărături. În timp ce ne plimbam am observat că taraba era deschisă și bătrâna era acolo.

Haruka: Puteți să o luați înainte?
Bunica: Ce s-a întâmplat?
Haruka: Doar vreau să îmi cumpăr ceva.
Bunicul: Bine, ne auzim la telefon.
Bunica: Să ai grijă.
Haruka: Da.

Grăbesc pasul spre tarabă pentru a nu pierde șansa de a vorbi cu ea.

Haruka: Bună ziua!
Bătrâna: Bună... a tot tu ești domnișoară? Mă bucur să te văd.
Haruka: Dacă ați știi cât mă bucur că v-am putut găsi în sfârșit.
Bătrâna: Te pot ajuta cu ceva?
Haruka: Aș vrea să discut cu dumneavoastră despre ceva mai delicat.
Bătrâna: Atunci să mergem înăuntru.

După ce am intrat aceasta mi-a făcut semn să mă așez pe scaun. Mi-a făcut un ceai și s-a așezat și ea pe un scaun în fața mea.

Bătrâna: Deci, ce s-a întâmplat?
Haruka: Dumneavoastră știți despre lucrurile astea ciudate și magice.
Bătrâna: De ce nu îmi povestești ce se întâmplă?
Haruka: De la un timp am niste vise foarte ciudate. Simt că cineva mă caută și  visele devin din ce în ce mai reale.
Bătrâna: Poate este din cauza stresului cu liceul.
Haruka: Nu este. În vis mai apare ceva.
Bătrâna: Ce anume?
Haruka: De fiecare dată mă trezesc în mijlocul unui câmp cu flori, iar acele flori sunt triteleia, dar și mai ciudat a fost atunci când își schimba culoarea. Totul era alb și când le atingeam se făceau un roșu ca sângele.
Bătrâna: Stai ce? Atunci persoana din visul tau...
Hakura: Mă striga pe nume.
Bătrâna: Nu cred că e posibil așa ceva... nu s-a mai întâmplat asta de mii de ani. Deci doar acele vise sunt ciudate?
Hakura: Nu, într-o noapte am întâlnit floare, triteleia roșie.

Trebuie să îmi caut bunici. Merg și gândul meu era numai la vorbele bătrânei, acele vorbe mă pun pe gânduri și nu sunt gânduri pozitive (bătrâna: ascultă, vino mâini înapoi aici, avem de discutat mai multe). Oare ce vrea să discutăm (bătrâna: vreau doar să confirm ceea ce gândesc). Sincer vroiam doar să mă ajute cu invocarea, dar se pare că tot mai mult mă adâncesc în această problemă. Ce pot să fac?