Soarta

Nu riști nu câștigi. Simplu

        Încă eram șocată efectiv și ziceam că eu nu fac așa ceva nici pentru toți bani din lume și dacă mă bătea nu aveam de gînd să fac așa ceva.

M: Dar de ce? Ce pierzi? Nu pierzi nimic dacă îi spui că ai sentimente pentru el , oricum se vede, trebuie să fi prost mă repet ca să nu vezi asta.

EU: Știu... Ochii m-au trădat mereu în ultimul hal. Mai ales că știi.. În preajma lui is foarte vulnerabilă , chiar dacă nu par așa sunt și mă enervează uneoori acest lucru ,că starea mea în mare parte depinde de cum este el.. Dar, să mă duc eu la el și să-i spun că am sentimente pentru el , în nici un caz nu fac asta. Am mai facut asta acum mult timp si m-am ales cu FZ. Nu mai vreau să repet umilința de atunci. Să merg să spun ce simt și să nu fie reciproc. Înainte să zici ceva, știu că P nu va zice ceva sau să facă vreodată ceva ca să mă rănească. Știu asta. Dar...

M: Și atunci? Nu ai nimic de pierdut. Te știi și tu în ce parte ești naibi, că de atâtea săptămâni ești moartă pe aici că nu știi naibi ce dracu să faci. No , acuma uite că știi. Pateu ai tupeu. Tu mereu ai știut ce vrei și ai acționat. Acuma de ce ți frică ,că nu ai de ce.

EU: Ba da , am , de refuz. Nu mai vreau să pățesc asta...E nașpa când mergi la cineva, în general vorbind acuma... și îi spui ce ai pe suflet, efectiv îi spui tot , îți permiți să fi vulnerabilă, să-ți deschizi inima și sufletul în fața cuiva chiar dacă ți frică că s-ar putea să ți-l calce în picioare , fie ca vrea sau nu.

M: Dar, aici draga mea nu va fi cazul să-ți calce sufletul în picioare. Nu o va face și tu știi asta, pentru că dintre toții , tu i-ai știut sufletul din a 9 a, dar atunci ți-a plăcut cum arăta. Acum e total altceva, e ceva mai matur, nu mai e aspectul fizic , este dincolo de asta și tu știi asta, simți asta.

EU: Da, Știu. Dar ce să fac, frica a pus stăpânire pe mine, chiar dacă aș vrea pe de-o parte să fac asta, pe cealaltă parte simt că mor și că nu sun în stare.

     Și chiar așa mă simțeam. Ma aruncat între ciocan și nicovala. Și dacă îi spuneam ce se întâmpla? S-ar fi schimbat ceva sau ar fi rămas totul la fel? Oricum îmi ziceam aproape mereu că el nu se va uita la mine niciodată la mai mult decât o prietenă, că și dacă nu era fosta el nu s-ar fi uitat la mine ca la o iubită. Că eu nu sunt de el și că is cea mai mare proastă din lume să cred că poate, este și cea mai mică speranță să fie total altfel, să fim , Noi, să fiu a lui și el al meu... Proastă, știu..

   M mi-a oprit șirul de gânduri.

M: Ba da ești în stare o să vezi. Te voi ajuta și vei știi exact când să o faci, vei vedea.

       După discuția cu el eram si mai panicată și mai agitată , nimic nu ma putea calma sau relaxa, eram ca o bomba cu ceas care va exploda în orice moment. Dar când eram la școala el mă facea să uit tot, să mă calmez și să nu mai fiu așa de agitată cum eram înainte și sigur nu era conștient atunci că poate să facă asta și nici acum cred că nu este conștient de sentimentele ce le trezește în mine...

      Ziua următoare am mers la M împreuna cu Eduard și mai mulți. Ne-am jucat și dupa ceva timp el a trebuit să meargă la condus, dar înainte de asta M a făcut ceva ce ma panicat și i-am aruncat fața aia de ,, Taci sau te omor, PLEACĂ,,

M: Dacă pierzi faci ceea ce am vorbit noi.

EU: Taci, că nu pierd, o să vezi.

    Eduard se uita la noi cu o figură confuză pe față pentru că nu știa despre ce vorbeam.

Eduard: Despre ce este vorba?

EU: Nimic, nu contează. Am spus eu panicată și i-am aruncat acea față lui M. El a plecat iar eu cu Eduard am continuat să ne jucam și am pierdut.  Atunci M a început să râdă iar eu desigur mă ofticam , ca de obicei când era ceva ce nu îmi convinea deloc. Dar , nu i-am zis nimic.