Un nou liceu,O nouă viață!♡ | BTS

28 -Fostele...-

_____
Cei doi se prefac că nu s-a întâmplat nimic. Daria îl împinge pe Jimin de lângă ea.

Tae: Daria- trebuie să plec până acasă!! De ce e o atmosferă ciudată aici?!
Daria: Ți se pare...doar ți se pare!!
Jimin: E totul în regulă?!
Tae: Da, m-a chemat să o ajut la ceva...
Jimin: Okay, bye!!

Jimin îl împinge ușor pe Tae, în joacă, iar acesta pleacă zâmbind. Daria zâmbește când îl vede pe Tae. Jimin pune o privire ciudată asupra ei.

Jimin: De ce zâmbești?!
Daria: Fără motiv...
Jimin: Deci? Putem să ne întâlnim acum?!*vine lângă ea*
Daria: Nu!!
Jimin: Poftim?! D-De ce?!
Daria: Nu începem acum, o relație...
Jimin: Dar-
Daria: Îmi- e greu să am încredere...
Jimin: Îți sunt loial, crede-mă!!
Daria: Stai!!
Jimin: Daria-

Daria urcă repede pe scări, intră în camera ei și își sună mătușa.

~Convorbire telefonică~
Mătușa: Da?!
Daria: Mătușă...m-ai știi ce te-am întrebat?!
Mătușa: Da, de ce?!
Daria: Cred- că el era doar un cel m-ai bun prieten...pentru că- simt că îmi place de altcineva!!
Mătușa: Altcineva?! Uhh, cine e?!
Daria: Nu asta contează...și acel altcineva mă place, ce fac?!
Mătușa: Păi- spune-i, fiți împreună!!
Daria: Credeam- că o să reacționezi altfel...
Mătușa: Ești adolescentă, m-ai ai aproximativ 2 ani și ești matură...nu am de ce să te opresc!!
Daria: Dar- nu mă simt sigură pe mine...
Mătușa: Hmm?!
Daria: Dacă mă va lăsa peste câtva timp?!
Mătușa: Nu îți face probleme pentru viitor!! Trăiește prezentul!! Acum- trebuie să închid...m-au chemat!!
Daria: Îți mulțumesc mult pentru sfaturi, mătușă!!
~Convorbire telefonică încheiată~

Daria: Să fac pasul ăsta?! Sau...încă e devreme?! De când am început să îl plac?!*vorbind cu voce tare*

Daria își aduce aminte de momentul în care i-a apărat de Nan-do. Momentul în care a căzut la ziua lui Nam-joon, când Jimin stătea în banca cu Mady. Atunci când i-a zâmbit lui Jimin, când a ajutat-o pe mătușa ei.

Dria: Ohh, cred- că mi-am dat seama prea târziu, că o făceam de atunci...
Hai, Daria, poți să o faci!! Sau...nu?!*continuând să vorbească cu voce tare*

Iese din cameră tremurând, coboară scarile ușor. Jimin îi pregatea masa. Zâmbește din nou, își dă seama, "‒Chiar- îl plac..."- își spune.
Coboară de tot și merge lângă el.

Daria: Jimin-
Jimin: Da, ce?!
Daria: Nu știu cum să o spun...
Jimin: Poftim?!
Daria: Eu-

Lui Jimin îi sună telefonul, era mama lui. Îi spune Dariei să aștepte puțin și iese pe ușa casei, afară. Daria se uită după el, merge lângă acel geam și îl privește.
"‒ Nu îmi dau seama dacă sunt destul de pregătită...nu știu cum să îi spun, sau dacă să o fac!! Să încep o relație cu el?! E prea mult?!"

Jimin, nu după, mult timp, intră în casă, înapoi. O vede pe Daria că se uita la el.

Jimin: D-De ce ești acolo?!
Daria: Fără motiv...
Jimin: Mă derutezi...ai zis că mă placi!!

Daria nu scoate un cuvânt, vine înspre el și îl ia de mână.

Daria: Așa ar trebui să fac?!
Jimin: Asta ce m-ai înseamnă?!
Daria: Sunt de acord!!
Jimin: Cu?! Să mă ții de mână?! Stai- că nu înțeleg...
Daria: Să începem o relație...Wah, a fost greu să o spun!!
Jimin: *sughite* P-Pe bune?!
Daria: De ce-