Un nou liceu,O nouă viață!♡ | BTS

3 -GimBap-

                                ____

Daria rămâne "mască" la cuvintele acestuia. Fără să spună nimic face câțiva pași iar apoi fuge înapoi în clasă.
Tae se uită ciudat, crezând că a greșit cu ceva.
Tae: Oare am spus vreo prostie fără să vreau?!*vorbind singur*
Tae: Ce treabă aveam?! Ahh, întâziatul!!*continuând să vorbească singur*

Daria se pune înapoi în bancă și își scoate din cărți,cele care îi trebuiesc pentru oră, restul le pune în ghiozdan.
Lăsând  cărțile la o parte, se gândește la ce tocmai s-a întâmplat.
"‒ De ce ar vrea să mă cunoască?! Ce băgăreț..."
"‒ De ce ar trebuii să îi dau lui explicații despre viața mea?! "
Își pune capul ușor pe bancă, așteptând profesorul.
Însă oboseală își face apariția, îi se închid ochii ușor, ușor, fără să vrea.
Și începe să viseze.

*În vis*

Daria era pe bancă, o bancă de pe un pod, aproape de liceu, deasupra unui lac.
Ieșise sa ia putin aer. Însă ieșirea acesteia nu a fost prea liniștită. Căci  apar cele 3 fete (Mady, Anne, Sara).
Mady: Ohoo, pe cine avem noi aici?!
Daria încearcă sa plece însă cele 3 o opresc, aducând-o aproape de gardul de la pod.
Mady: Încerci să pleci, laș-o?!
Daria: Vă place atât de mult să vă bateți joc de mine?! Vă face plăcere?!
Anne: Comentezi?!
O împing cu putere încât să o facă să cadă în apa rece.
______

Pe față Dariei apar multe lacrimi și începe să suspine în liniște.
Visul il întrerupe un glas care o strigă.
? : Daria?! Dariaa!! Aloo?!
Și o clatină ușor pentru a o trezii.
Se trezește speriată, cu fața plină de lacrimi.
? : Ești okay?!
Acea persoană era Tae. Se uită la ea cu o privire nedumerită.
Daria: E-Eu...
Tae: Bine că te-am trezit, m-ai e puțin și vine diriga!!
Daria: D-Diriga...
Tae se retrage în banca lui căci intră diriginta în clasă. Însă nu își retrage și privirea de la ea.
"‒ Ce e cu mine de sunt așa curios?! De ce mă interesează persoana asta?! "

Se sună de pauză. Daria își schimbă caietele cu cele pentru următoarea oră.
La banca ei își face apariția un băiat cât de cât înalt, cu buze memorabile, ochii căprui iar parul de un blond decolorat.
X: Cine e asta?!*arătând cu degetul spre Daria în timp ce se uita direct la Tae*
Tae într-un bun sfârșit își dă seama că vorbea cu el, face ochii mari și se ridică repede.
Tae: Umm...ce e cu ea?! D-De ce întrebi?!
Daria își ridică privirea și îl observă pe acest băiat.
X: Cine e?! Nu ma face sa întreb de multe ori!!
Daria: Tae...
Tae: Tae?! De când mă-
X: Răspunde o dată!!*țipând ușor*
Tae tresare.
Tae: Okay! Nu trebuie să țipi!
Ea e-
Daria: El e...?! De ce întreabă?!
Tae: Păi-
X: Cine a băgat-o în seamă?!
X & Daria: Tae!
Tae: Nu mă m-ai băgați la mijloc!! Tu de când mă strigi așa?! Și tu! De ce întrebi de ea?!
X: Ești ciudat, te interesează o fată necunoscută!! Nu ai m-ai fost așa cu nimeni! Deci, cine e asta?!*strigând m-ai tare ultimele cuvinte*
Tae: Uite...pare rece dar nu e așa!! Daria?!
Toate privirile sunt pe cei 3. Daria observă ceea ce ii aduce aminte de trecut. Incepe ușor,ușor să se panicheze. Simțea cum se sufocă, inima îi mergea din ce în ce m-ai tare. Își aducea aminte fiecare privire și zâmbet ironic din aceea zi.
Se îndepărtează ușor de cei 2 și iese fugind pe ușă.
Tae: Daria!
X: A, deci așa o cheamă!!

Ajunge în curtea liceului și se pune pe o bancă pentru a se liniști. Își pune mâinile pe față pentru a nu vedea nimeni că îi dau lacrimile.
Cineva îi pune mâna pe umărul drept și se aplecă pentru a îi vedea fața.
Daria tresare speriată.
Y: Ohh, scuze! Cred că te-am speriat...
Era un băiat apropiat de înălțimea lui Tae, cu o înfățișare și privire greu de uitat, o formă a buzelor nemaiîntâlnită, ceva foarte rar și părul de un castaniu închis.
Y: Umm, orice s-ar fi întâmplat...fi cu zâmbetul pe buze! Speranța e cea m-ai importantă!*zâmbind*
Un zâmbet destul de special, unul care îți dă putere. Băiatul așteaptă ca și Daria să spună ceva însă în zadar. Își mută privirea de la ea și caută ceva in ghiozdan. Aparent scoate o cutie cu mâncare.
Deschide cutia, scoate o "ruladă" de GimBap ( fel de mâncare coreean) și i-o întinde Dariei. Însă ea nu se mișcă deloc. Nu îi m-ai făcuse nimeni un astfel de gest ca acesta.
El își dă seama că nu i-o va lua, i-o pune ușor în mână.
Se așează lângă ea, desface pachetul unde era gimbap-ul și îi spune cu un zâmbet larg.
Y: Poftim!
Il dă pe cel desfăcut și îl ia pe cel din mâna ei.
Daria: D-De ce te porți așa cu mine?!
Y: Păi-
Daria: Nu am nevoie de mila voastră! Nu vă m-ai dați așa bine pe lângă mine!!
Y: Eu-
Daria: Pot trăi bine și fără mila voastră!!
Y: Okay! Okay! Cum spui tu...numai ia și mănâncă!!*spune punând din nou mâna pe umărul ei.*
_________________________________________

*În Următorul Capitol*

"‒ Îmi pare rău! "

"‒ Unde ai fost?! "

"‒ Speranță?! "

"‒ Vă cunoașteți?! "