Tangled love

Capitolul 20 - I win today

"And give me one good reason
Why I should never make a change
Baby if you hold me
Then all of this will go away"

George Ezra - Budapest

Kate il ţine strâns de mână pe Damien și când mă vede, pe faţa ei apare un zâmbet larg, victorios. Ii șoptește ceva, apoi el iși trece mâna prin păr și o sărută. Clipesc de câteva ori ca să evit momentul, iar cei doi se așează la masă.

- Hei, prieteni! Anna, mulţumim pentru invitaţie, așa ne mai relaxăm puţin după zbor, zice Damien aruncându-mi o privire intensă.

Schiţez un zâmbet scurt și iau o gură de vin, iar Kate iși mută privirea când pe Damien, când pe mine. Mă crispez și schimb subiectul rapid, e prea multă tensiune intre noi.

- Și, credeţi că veţi câștiga meciul? mă interesez.

- Noi asta ne-am propus să facem, zice Zack. Suntem favoriţi, pentru că lotul nostru este mai echilibrat decât al lor. Mă duc să dau un telefon, mă intorc repede.

Incuviinţez din cap și mă gândesc la ce să mai spun inainte ca Damien să imi reamintească cu subtilitate de zborul nostru. Surprinzător, Kate iși drege glasul și sparge tăcerea dintre noi.

- E clar că nu aveţi destulă energie in voi. Mia, vrei te rog să te duci să aduci două sticle de tequila? Fac eu cinste. Iar tu, Anna, vino cu mine până la baie, nu va dura mult!

Acestea fiind spuse, Kate, Mia și Anna se ridică de la masă, iar eu rămân singură cu Damien. Sinceră să fiu, ceva nu e in regulă. Kate nu ar incerca niciodată să mă lase singură cu Damien. Mi-ar plăcea să știu ce are in cap in momentul ăsta.

- Megan, de ce ești așa agitată? mă intreabă Damien râzând.

- Nu te face că nu știi. Uite, n-avem prea mult timp de vorbit, dar ascultă-mă. Nu mai aduce vorba despre zborul nostru cu fiecare ocazie pe care o ai. Dacă Kate află că am fost in același avion cu tine, voi avea mari probleme, zic eu incercând să-mi păstrez calmul.

- Dar e amuzant să aduc vorba despre asta in preajma ei, iar ea să nu știe ce s-a intâmplat de fapt, chicotește el.

- Ei bine, imi pare rău că trebuie să-ţi stric distracţia, dar trebuie să incetezi. Și cum naiba reușești să fii atât de schimbător? In fiecare zi mă tratezi altfel, iar eu nu mai pot ţine pasul cu tine, spun eu ușurată că in sfârșit i-am mărturisit ce impresie am despre comportamentul său.

- Priorităţi, zice el, bând lichidul transparent din pahar.

- Priorităţi? intreb eu, dar nu mai pot primi vreun răspuns, pentru că Anna și Kate s-au intors la masă.

Kate iși ridică telefonul de pe masă și ne face semn tuturor să facem liniște. Nu inţeleg ce vrea să facă, dar fac exact ce a poruncit. Prin difuzor se aude o voce familiară. E vocea lui Damien. " Megan, de ce ești așa agitată?". Doamne, nu! Kate a inregistrat intreaga conversaţie. Vreau să intru in pământ. Mă uit panicată spre Damien, dar el are o expresie lipsită de reacţie. Pur și simplu privește telefonul lui Kate in timp ce ea se uită ţintă in ecranul telefonului și continuă să dea din cap in semn de resemnare. Inregistrarea se oprește, iar Kate se uită la mine fulgerător, cu toate că are ochii umeziţi.

- Și ziceai că ai stat la clasa a doua? intreabă ea batjocoritor.

- Hei, ce se intâmplă aici? intervine Mia, inainte ca eu să pot răspunde.

- Noi două o să stăm de vorbă, domnișoară Megan-a-fost-acolo, zice Kate. Damien, de ce m-ai minţit? Trebuia să-mi spui adevărul. Mă simt trădată.

Nu imi vine să cred că ea chiar il intreabă asta. E atât de evident că a minţit-o pentru că nu poate avea incredere in ea, pentru că relaţia lor e doar una de faţadă, iar ea știe asta foarte bine. Dacă i-ar fi spus, ce ar fi fost diferit? Oricum asta avea să se termine cu o ceartă.

- Pot să iţi răspund eu la asta, zic eu incercând să nu par stânjenită de situaţie. Ce zici de faptul că il obligi să fie impreună cu tine? Nu iţi dă de gândit? Vrei o relaţie perfectă, iar dacă ţi-ar fi spus ce s-a intâmplat, probabil te-ai fi dus la părinţii tăi ca să iţi rezolve și problema asta. Ţi-ai construit viaţa exact așa cum ai vrut, fără să iţi pese de cei din jurul tău. Relaţia asta a voastră este departe de perfecţiune. Nu vei știi niciodată ce e iubirea adevărată, dacă tu o iei cu forţa, spun eu privind-o fix in ochi.

Toţi mă privesc inlemniţi. Nu cred că știau pe ce este bazată relaţia celor doi porumbei de la masă.

- De unde știi tu toate astea? Relaţia mea cu Damien nu te privește, iar eu vreau să știu ce ai căutat tu intr-un avion privat cu iubitul meu, mârâie ea, dar e clar că am surprins-o.

- Sunt sigură cu iubitul tău aici de faţă va fi foarte fericit să-ţi povestească, spun eu ridicându-mă de la masă.

Zack iși face apariţia in incăpere și mă privește incruntat, neinţelegând de ce m-am ridicat. Beau un ultim pahar de tequila, apoi trec pe lângă Zack zâmbind victorios și ies pe ușa barului. In sfârșit am avut eu ultimul cuvânt. Am lăsat-o mască pe Kate, iar ca bonus, i-am pus lui Damien toată povara in spate. Eu nu am de gând să-l ajut in vreun fel. El e cel care s-a jucat cu focul. Nu am nicio remușcare, pentru că acum imi dau seama că Damien consideră toată treaba asta o distracţie. Eu inţeleg că atunci când Kate nu e lângă el, mă folosește pe mine, tipa fraieră care se topește mereu când il vede. Asta se va termina aici și acum.

- Nu imi controlezi viaţa, Damien Cross! mă trezesc eu ţipând pe strada pustie. Cred că am băut puţin cam mult.

O siluetă apare in faţa mea din intuneric, dar e neclară. Este un bărbat imbrăcat in negru din cap până in picioare.

- Ești cam beată, domnișoară. Vrei să te insoţesc până acasă? mă intreabă el. Are vocea groasă și răgușită.

- Nu, mai am puţin până la hotel, dar vă mulţumesc pentru amabilitate, zic eu cu un zâmbet strâmb pe faţă. Noapte bună domnule...

- Taylor, zice el.

- Bine. Noapte bună, Taylor! spun și plec cu pași mai grăbiţi. Am un presentiment ciudat legat de omul ăsta.

Merg prin răcoarea nopţii cu mâinile incrucișate la piept, gândindu-mă că ar trebui să-l sun pe John când ajung in cameră. Mia sigur va mai intârzia, așa că nu mă va deranja nimeni.

Mai am două străzi până la hotel, iar eu clipesc cât de des pot ca să nu adorm, sunt destul de ameţită. Șirul gândurilor imi este intrerupt de o mână ce-mi astupă gura cu ceva ce pare a fi un șerveţel. Mirosul acestuia este mult prea puternic și imi inundă fiecare părticică din trup. Imi prinde capul cu celălalt braţ, iar eu simt cum ușor, ușor sunt lipsită de putere și leșin in braţele atacatorului. Deschid ochii pentru o ultimă dată și ii zăresc chipul. Taylor...

-----------------------------------------------------------------

Ii dedic acest capitol unei cititoare care m-a bucurat foarte mult cu aprecierile ei. Daca este cineva care vrea dedicatie, va rog sa-mi spuneti!

Vreau sa va anunt ca lucrarea mea este numarul 100 in topul Povestilor de dragoste. Va multumesc pentru asta!