Tangled love

Capitolul 23 - Let him be

" You touched my heart you touched my soul. 
You changed my life and all my goals. 
And love is blind and that I knew when, 
My heart was blinded by you. 
I've kissed your lips and held your head. 
Shared your dreams and shared your bed. 
I know you well, I know your smell. 
I've been addicted to you. "
                      James Blunt - Goodbye my lover

      Sunt atât de confuză acum. Dacă Jeanine este mama mea cu adevărat, atunci de ar fi vrut să imi răpească prietenii? Cel mai teribil gând pe care l-aș putea avea a apărut acum in mintea mea. De ce m-a părăsit? Nu pare a fi săracă chiar deloc. Avea cu ce să mă intreţină. Poate că nu m-a vrut. Poate că nu m-a iubit niciodată și mai mult ca sigur nici acum nu o face. Dacă mă iubea, mi-ar fi spus că este mama mea de când m-a văzut. Imi acopăr faţa cu palmele mele infierbântate, dând undă verde șirului de lacrimi pe care il stăpânesc de azi de dimineaţă.

     Damien mă trage intr-o imbrăţișare caldă și protectoare și imi sărută ușor creștetul capului. Stând aici cu el, corpul meu se oprește din tremurat, iar eu mă lipesc de el, acoperind orice spaţiu dintre noi.

     - Mulţumesc, murmur eu printre lacrimi.

     - Pentru ce imi mulţumești? intreabă el desenând cercuri pe spatele meu.

     - Pentru tot. Nu știu ce m-aș fi făcut dacă nu veneai cu mine. Și pentru că ai intrat in rolul iubitului meu, spun eu inroșindu-mă. Nu am vrut să te pun intr-o situaţie jenantă, dar trebuia să o mint.

     - Nu trebuie să-mi mulţumești. Știi că aș face asta pentru tine oricând. In plus, nu m-ar fi deranjat să fie adevărată toata povestea asta, zice el lăsând incă un sărut pe părul meu.

     - Știi că nu e posibil, spun eu lăsând un râs amar. Și mai știi că e doar vina ta, adaug eu.

     - Megan, ţi-am zis...

     - Te rog, hai să nu vorbim despre asta acum. Mă simt oricum rău, nu vreau să fiu și mai rău. Trebuie să-mi păstrez energia pentru dans, nu pentru plâns, spun eu calmă.

     El dă din cap in semn de inţelegere și imi prinde mâna intr-a lui. Mergem tăcuţi spre hotel, fără să ne dăm drumul la mâini nicio secundă.

                      ***

      Costumul de majoretă imi vine foarte bine din cauză că am slăbit atât de mult. Plânsul și lipsa de mâncare pentru trei zile au ajutat. Mă privesc in oglindă și imi prind părul intr-o coadă de cal. O să fie bine, totul o să fie bine! imi spun eu pentru sine.

      Kate intră in vestiar cu mâinile incolăcite la nivelul stomacului. Este palidă.

      - Kate, ești in regulă? o intreb eu mergând in direcţia ei pentru a o ajută să stea in picioare.

      - Ce-ţi pasă ţie? răspunde ea. Du-te și pregătește-te de spectacol.

      - Ești colega mea, trebuie să-mi pese, zic eu. Deci ce ai păţit?

      - Am o stare de greaţă de azi dimineaţă. Camera se invârte in continuu și nu pot dansa, se plânge ea.

      - Asta nu sună prea bine. Cred că trebuie să te odihnești. Anna! strig eu.

      - Ce e, Megan? se interesează ea.

      - Anunţă-le tu și pe celelalte fete că nu voi dansa azi. Nici eu, nici Kate. Faceţi dansul de rezervă, spun eu. Anna dă din cap inţelegător și se duce să dea de veste, iar eu rămân lângă Kate.