Extaz murdar

capitolul 34

Aș vrea să-l strâng în acest moment pe Hazal de gât .

Unde a dispărut barmanul politicos ce o privea cu afectiune pe Chris?

Urăsc când oamenii nu pot vedea greșelile în propriile lor acțiuni dar pot vedea greșitul in ale persoanei iubite.

Cum să-i spună că a devenit cicălitoare când îngrijorarea și teama i se pot citi în privire cu ușurință.

Sclipirea aceea de fericire pe care o purta, acum zace îngropată adânc de parca n-ar fi existat niciodată acolo.

După vizita în care Chris mi s-a confesat am fost nevoită să mă întorc acasă.

Mi-am târât propriile picioare încercând să amân inevitabilul.

Știam că părinții mei o să fie încântați să-mi țină o predică legata de comportamentul meu impulsiv însă nu mă asteptam ca tata să ridice palma la mine.

Totul s-a intâmplat atât de repede încât singurul sunet in afara celui provenit de palma grea a tatălui meu, lipindu-se de obrazul meu, a fost icnetul de surprindere a mamei.

Capul mi s-a răsucit intr-o parte iar câteva fire de păr mi-au încețoșat privirea.

Dacă până acum tatăl meu s-a rezumat doar să asiste la discuțiile mele aprinse cu mama , rar intervenind doar ca să pună capul conflictului, în această seară m-a lovit.

Mi-am așezat la rândul meu palma pe obrazul pe care îl simțeam cum zvâgnește și i-am privit cu răceala pe cei doi inainte de a mă retrage în dormitorul meu .

Am închis cu putere ușa iar apoi m am îndreptat spre pat  dorind să mă odihnesc.

Privirea mi-a fugit asupra hainelor lui Hades iar înainte de a mă ghemui sub așternuturi, am cuprins în brațe hanoracul ce incă avea parfumul său imprimat.

Nu m-am obosit să mă schimb de hainele cu care am fost plecată.
Pur si simplu am strâns hanoracul la piept și mi-am îngropat nasul în acesta bucurându-mă de parfumul lui.

O lacrimă mi se prelinge pe obraz.

Una singura înainte să mă las pradă oboselii.

Cand ma trezesc, o fac atât de brusc încât o ușoară amețeală mă cuprinde.

Constat ca deja s-a înserat iar zgomotul ce  m-a făcut să am parte de o așa trezire provine din dreptul ferestrei.

Deschid fereastra înainte ca inca o pietricică să lovească geamul.

În următorul moment  Hades se înfățișează și mă retrag câtiva pași ca să-i ofer spațiul necesar cat să pătrundă în cameră.

Clipesc des încercând să mă obișnuiesc cu întunericul ce ne înconjoară.

Aprind doar veioza din dreptul patului,  camera fiind scufundata in acest moment intr-o lumină difuză.

Hades ce încruntă la vederea hainelor cu care am fost îmbrăcată astăzi în graba mea.

-De ce nu te-ai schimbat?
Mă întreabă.
-Am adormit și poate inca mai dormeam.
Ii explic în timp ce îi ofer o privire cu subinteles.
-Doream doar să știu dacă ești bine.Azi ai avut parte de o zi grea.
Își aruncă umerii in aer însă în urmotorul moment privirea ii rămâne fixată asupra chipului meu.

Se apropie de mine iar eu inlemnesc in loc .

Își așează intr-un mod delicat degetele sub bărbia mea, ridicand-o și rotindu-mi usor capul.