Capitolul 2

275 28 1
                                    

    M-am trezit a doua zi,cu speranta ca totul fusese doar un cosmar,ca nu avusesem conversatia cu acea femeia,Jane Stiles,dar cand am deschis ochii si am vazut ca eram in aceeasi camera,mi-am dat seama ca acel cosmar era realitate.M-am ridicat si am inceput sa inspectez incaperea.Avea cam 4 metri latime,cam tot atata lungime si 2 metri inaltime.Peretii,podeaua si tavanul erau din marmura cenusie,iar mobila din lemn de abanos.
    M-am asezat la masa si am asteptat.Imi era foame si sete.Cu o zi inainte fusesem destul de bolnava,asa ca nu mancasem nimic,iar acum se vedeau urmarile.
    Dupa aproximativ 2 ore de chin,in camera au intrat trei barbati imbracati in alb.S-au indreptat spre mine si atunci am vazut ca unul dintre ei avea in mana o seringa.Am incercat sa ma ridic si sa fug pe usa ramasa deschisa in urma lor,dar ceilalti doi m-au prins si m-au imobilizat,in timp ce al treilea mi-a injectat lichidul albicios din seringa.Vederea a inceput sa mi se incetoseze si cred ca am lesinat.

    Cand m-am trezit nu imi mai aminteam nimic,nici macar cum ma cheama.Am privit langa pat si  am vazut o femeie care mi se parea cunoscuta,desi nu o mai vazusem niciodata...sau asa credeam eu.
    -Buna,eu sunt Jane Stiles.Voi avea grija de tine deoarece,din pacate,parintii tai au murit in razboiul care a avut loc.Din aceasta cauza acum toti oamenii care au mai scapat locuiesc sub pamant.Majoritatea sunt tineri de aceeasi varsta cu tine,iar cei mai "in varsta" au 30 de ani.Iti spun asta ca sa nu fi mirata atunci cand ii vei vedea.
    -Va multumesc!i-am raspuns,dar,nu stiu din ce cauza simteam ca nu pot avea incredere in ea.Ceva din mine imi spunea ca aceasta femeie este pricina morti parintilor mei,insa mi-am alungat repede gandurile astea absurde,mustrandu-ma ca pot gandi astfel despre salvatoarea mea.
    -N-ai pentru ce!Maine te voi vizita din nou,pentru a-ti gasi o meserie care sa ti se potriveasc,apoi te vei alatura celorlalti.Pana atunci vreau sa te odihnesti.
    -Ok.Multumesc inca o data!Jane Stiles mi-a zambit intelegator. Dupa aceasta convorbire femeia a plecat,iar eu am adormit instantaneu.

The Experiment (In pauza)Where stories live. Discover now