Înotăm în disperarea albastră a mărilor închise,
respirăm atunci când toate visele ne sunt cuprinse
în rugina lanțurilor de care cuvintele ne stau prinse,
libertatea ne regăsește în uitare din punctul de plecare.
Dacă voiam să devin mercenar de hârtie mă apucam să scriu cu forța poezie, pe stâlpii uitărilor trecute și îmi strecuram umbrele neștiute de epigon printre toate numele cunoscute și necunoscute ale celor care și-au lăsat urmele tipărite, în cimentul eternității cu probleme ale identităților neasumate.
Dacă voiam să adun zambile roz scurtam prețul florilor la jumătatea așteptărilor și împărțeam mărțișoarele înghețate tuturor femeilor dezamăgite și supărate, dar eu nu vreau nici aclamații, nici fluierături, ori înjurături, ci doar să pun capăt delirului care îmi topește economia buzunarelor sufletești, să mă ascund de tot ceea ce lumea îmi zidește pe casa viselor anulate.
Ups! Ten obraz nie jest zgodny z naszymi wytycznymi. Aby kontynuować, spróbuj go usunąć lub użyć innego.
