~--Ochi Albi--~

Noua inspectoare a poliției

În timp ce Ally vorbea și se târguia cu tatăl lui Dan, în secția de poliție intră o fetiță de 12 ani. Avea părul alb ca zăpada și ochi de cristal aproape de sticlă. Mânca o acadea iar rochia îi plutea în aer mai ceva ca o păpădie. Pletele îi zburau iar râsetul victorios al fetiței fermecă orice inimă, mai puțin a lui Cyal, un polițist ce o ajutase destul de des pe Marry cu anchetele în căutarea lui KiLa. Acesta o zări pe fetiță cum zburda de colo colo prin secție fără un însoțitor sau un părinte. Acesta se îndreptă spre ea. Observă că ținea o carte în mână. Avea rune și desene cu demoni ce torturau oameni.

   -Scuze micuțo însă tu ce faci aici? întrebă Cyal.
   -Adică? Eu lucrez aici. zise fetița zâmbind și își bagă acadeaua în gură.

Cyal începuse să râdă.

   -Poate când o să mai crești. Unde sunt părinții tăi? Este 2 noaptea. Nu ar trebui să fii aici la ora asta. Pot să îi sun? întrebă acesta.
   -Din fericire sunt orfană. zise fetița.

Cyal îngheța pe loc.

   -Ai spus... Din fericire? repetă polițistul.
   -Daaa... Nu erau foarte buni cu mine. Eu lucrez de acum înainte aici. Uite și contractului de muncă. Aici am CV-ul meu și toate actele pentru a demonstra că... Sunt șefa ta. zise fetița înmânând-ui lui Cyal actele necesare.

Acesta fusese de adreptul șocat. Avea toate ștampilele și iscăliturile necesare, însă poate este o farsă, însă cine să îi facă această farsă? Colegii de serviciu? Nuu... Ei sunt polițiști serioși ce salvează vieți. Ok hai că Cyal exagerează puțin. Abia dacă își amintește o situația în care cu toții să fie serioși în afară de acele zile cu controale.

   -Păi... Nu știu ce să zic. Câți ani ai?
   -Suficienți. răspunse fetița în timp ce răsfoia din carte.
   -Ehh... Ai nevoie de o facultate, școală. zise Cyal.
   -Nu mai fâțâi fata aia. Cori, poți să pleci in biroul tău. zise inspectorul apropiindu-se încet de Cyal și Cori.

Cyal privi cum micuța țopăia înspre birourile șefilor. Acesta se întoarse înspre inspector, citind-ui pe chip că nici el nu e sigur de ceea ce făcuse.

   -Ce e asta? De ce? întrebă Cyal confuz.
   -A terminat școala cu tot cu liceu acum un an. Are un IQ de neînchipuit. A reușit să rezolve niște cazuri extreme de dificile. Criminali din diferite țări au ajuns în pușcării datorită ei. Dan... Nu am auzit nimic de el. Cred că a fost răpit de Ally și gașca ei de afurisiți. Șobolani... zise inspectorul aprinzându-și țigara.

Cyal îl privi cu teamă.

   -Haide. Avem peste jumătate de oră ședință cu ea. A zis că ne bagă pe toți în conferință. zise inspectorul.

Cyal îl urmă cu teamă.

Cu toții au ajuns în biroul mare al noii șefe. Cori mânca o acadea în timp ce stătea așezată pe biroul ei. Înăuntru erau mai mulți polițiști ce se șoșoteau, însă Cori nu părea să fie interesată de ei.

Cyal se așeză și el lângă niște colegi de ai lui iar inspectorul lângă alți colegi.

Cori se ridică în picioare. Purta niște șosete cu ponei până la genunchi. Privirea îi era rece însă încrezătoare.

   -Bună seara. Știu că este destul de târziu însă trebuie sa reparăm greșeala unor polițiști incompetenți ce nu meritau să ajungă în posturile pe care i le-ați oferit voi. Marry! Biata de ea. Nu pare să fi făcut ceva... zise Cori.
   -Ba din potrivă. Ea a aflat identitatea lui KiLa. zise Cyal.
   -Nuuu. Nu ea. Ally s-a dat singură de gol. Marry era atât de aproape de ea, însă incompetența i-a luat mințile. Am o regulă pe care, nu o uit niciodată. La serviciul, mai ales în poliție, trebuie să uiți de sentimente. Aici, oricine este suspect. Mai departe... Dan. Nu e rău, însă nici nu a început bine că deja i s-a alăturat lui Ally.