MUZA

87 1 0
                                    

sunt tot eu, cea aiurită...
am ajuns cam la capătul inimii după un drum lung singură.
și știi ce văd de acolo?
lipsa ta...
peste tot în aer domnește lipsa ta.
e sufocant.
dar sunt o prăpădită și oricât aș încerca să te uit, mintea mea nebună continuă să pună pe replay imaginea ta pe un ecran imens din spatele cerebelului,
în timp ce eu stau pe un scaun incomod și boldesc ochii la lumina impunătoare fără să pot clipi.
și cu toate că ar fi normal să-mi curgă lacrimi, ochii mei sunt uscați.
știi de ce?
fiindcă inima nu mai are putere să preseze sufletul și sufletul nu mai are răbdare să mai plângă.
iar în partea anterioară a creierului meu, cam în lobul frontal, am un mic birou cu un scaun mai comod
și un teanc mare de foi albe,
nescrise,
neatinse încă de prezența ta.
eu tot o să continui să scriu poezii și idei despre tine,
chiar dacă sună îngrozitor.

și dacă iau una dintre hârtiile  aliniate perfect între ele,
un pix ros puțin la vârf
și îmi aștern peste mine o pătură care să-mi țină de cald, pentru că tu nu ești,
poate aș îndrăzni să te scriu...
să mă oftic
să mă dezic
să scap câte un gând
profund
să-ți șoptesc că mi-e dor
să simt un fior
un tremurat...
să mă atingi treptat:
de la buzele rozii
până pe sfârcurile cafenii,
să cobori încet pe coapsa dreaptă
să mă mai strângi
cum o făceai odată...

să mă iei ușor de gambă
și să-mi muți pasul către mintea ta
să îți mai scriu câte un gând
din când în când
să-ți mai dau câte un impuls
să faci ce ți-ai propus.

să mă iei de colțul gurii
și să mi-l ridici într-un zâmbet subtil
umil
debil,
așa cum îmi luai și călcâiul și mi-l ridicai în fiecare dimineață
numai ca să te pot săruta profund
printre mirosul de ceai de tei
și sclipirile din ochii tăi.

încă mă îndrăgostești în fiecare secundă.
trăiesc în trecut
cu un idol de lut
ce are chipul tău.
și mă rog la el să se transforme în ceva aievea
și parcă uneori își mișcă o pleoapă
dar de fapt sunt constrânsă de o minte bolnavă
să ne vedem numai în viitor.

ia-mă din nou în lumea ta
să ți-o înconjor cu zâmbete,
trădează-mi inocența,
iartă-mă
dezbracă-mă
fă-mă muză
fă-mă reală.

Emma.

Gândurile EmmeiWhere stories live. Discover now