Atracție fatală

Mi-a fost dor de tine!

Iarba îmi gâdila tălpile și mergeam cu pași de copil mic, bucurându-mă de peisajul de basm în care mă aflam. Simțeam miros de flori proaspete și totul era învăluit în alb.

 Unde eram?

Încercam să găsesc o portiță de scăpare și îmi plimbam ochii după fluturii care zburau din floare în floare. Pe o băncuță, o pereche stăteau și râdeau. I-am recunoscut ca fiind părinții mei. 

De ce mă întâlnesc cu ei?

— Mami? Tati?

— O, draga mea, nu te așteptam acum! De ce ai venit?

— Mami, unde sunt?

— În Rai, scumpo!

— Dar cum? Ce s-a întâmplat?

— Ai leșinat! Nu e timpul tău acum, fetița mea. O să ne revedem curând! Până atunci, ai doi bărbați care te așteaptă dincolo.

— Dar mami, mi-e dor de voi, vreau să mai stăm împreună!

— O să avem timp destul. Acum, e timpul să te trezești! Cineva te așteaptă!

Îi vedeam pierzându-se în zare și cu cât se apropiau, deveneau în ceață. Am întins mâna pentru a-i prinde, dar ceva sau cineva mă trăgea înapoi. Lacrimile îmi curgeau șiroaie pe față și mă îndepărtam din ce în ce mai mult de locul ăsta. Am închis ochii și am lăsat adierea de vânt să mă poarte unde vrea el.

Mi-am deschis pleoapele grele și primul lucru ce mi-a apărut pe retină a fost un tavan alb și un bec care îmi orbea privirea. Am clipit des, încercând să mă obișnuiesc cu lumina din cameră și am încercat să îmi mișc mâna. Am întors încet capul și o claie de păr neagră îmi sării în ochi.

— Davis?

— Iubito?

Și-a ridicat capul instantaneu spre mine, chipul lui arătând obosit și avea ochii roșii.

 Plânsese?

— Iubito, ești bine? Ai nevoie de ceva?

— Apă!

Îmi simțeam gâtul uscat și mă întrebam cât timp trecuse de când eram în starea asta. Încă prezentam ușoare dureri de cap și mă simțeam slăbită. După ce am dat pe gât paharul de apă, mi-am așezat din nou capul pe pernă. Davis îmi luă mâna intră într-a lui și mă privea cu blândețe. Părea obosit.

— De când sunt aici?

— De două zile, scumpo ! Te doare ceva?

— Capul, foarte puțin! Edward unde e?

— E acasă! Tina și Caroline au grijă de el. Nu-ți face griji pentru el, e pe mâini bune. Trebuie să te odihnești!

— Ce-am pățit?

— Te-am găsit leșinată pe jos. Te-am adus la spital imediat, Tina a fost cea care m-a anunțat!

Tina? Dar ultima oară, înainte să leșin, eram cu doamna Brown! Femeia aia m-a lăsat pe jos și nici măcar nu l-a sunat pe Davis? Așa tare mă urăște?

— Iubito, s-a întâmplat ceva?

— Davis, ultima oară, eram cu mama ta!

— Mama? Ești sigură? Pentru că eu nu am găsit-o acolo!

— Sunt foarte sigură! A venit la puțin timp după ce tu ai plecat. Tina a fost cea care m-a anunțat că te căuta.

Fața lui era șocată. Cred și eu! Adică, femeia aia a venit să mă amenințe și apoi m-a lăsat acolo.