Atracție fatală

Nu mă părăsi!

          Clipii de mai multe ori, încercând să își deschidă pleoapele grele. Imaginea din fața ei o făcu să se încrunte ușor și să scoata un suspin scurt. Nu a fost un vis! Își zisă. Era lângă bărbatul pe care-l iubea de atâta timp. Și în sfârșit, îi împărtășise sentimentele ei.

— Ce s-a întâmplat, iubito?

Maddy zâmbii la apelativul care o făcea să se cutremure imediat. Îi mângâia fața lui Davis, zâmbind și uitându-se la el cu dragoste.

— Am crezut că a fost un vis. I-a șoptit.

— Nu a fost! Coșmar a fost până acum, când ne-am ascuns ca doi copii.

Se cuibării mai bine la pieptul lui și torcea ca o pisică. Îi plăcea să îi simtă pielea caldă și să îi inspire parfumul pielii. Davis încă stătea cu ochii închiși și o mângâia calmant pe spate pe Maddy, încă  gândindu-se la noaptea trecută. Făcuse dragoste cu ea, asa cum nu a făcut cu nicio femeie. Se simțea  pentru prima dată  împlinit și știuse încă de la început că Maddy avea să îi fie refugiu sufletesc. Îi umpluse golul din interior și îi dărâmă toate zidurile de gheață.

Ziua de Crăciun a fost una plină de râsete, bucurie și...multă  iubire. Davis a primit cu bucurie puloverul primit de la Maddy, chiar dacă arăta ca un adolescent îmbrăcat în el. Au mâncat din bunatățile gătite de Alfred și Maya si au făcut dragoste, din nou. Înainte de a se însera, porniseră înapoi spre oraș, cu promisiunea că vor mai venii la cabană.

☆

     Mai era doar o zi până la revelion, iar Davis parcă  înnebunise. Țipase la toți angajații de dimineață, iar Maddy nu îi răspundea la telefon. Ba chiar, fusese și la apartamentul ei. Zeci de gânduri îi invadaseră mintea și refuza să creadă că l-a părăsit. Nu acum, când se iubeau mai mult decât orice pe lume. Se plimba ca un nebun prin apartamentul ei, dând roată camerei de nenumărate ori. Privea speriat ceasul ce bătea deja de șase seara și nu avea stare deloc.

Maddy observă cu stupoare cum pierduse timpul afară cu Gale. Se întâlnise cu el la mall și au rămas  de vorbă la o cafenea, povestind despre cele întâmplate în ultima vreme. Intrase în panică când văzu mulțimea de apeluri și mesaje nepreluate de la Davis și se ruga mental să nu fie nervos rău. Deschisă cu mâinile tremurând șsa apartamentului și icnii speriată când îl văzu pe Davis în living.

Înghiții în sec văzând că nu părea chiar așa calm și încerca să tragă de timp. Ultima oară când văzuse  poza cu ea și Gale, nu reacționase chiar așa bine. Acum se baza pe faptul că erau un cuplu și pe faptul că o iubea. Trebuia să o creadă că nu făcuse nimic necugetat.

— Pot să știu unde dracului ai fost până la ora asta?

Țipătul lui o făcu să își scape telefonul din mână și să tremure din toate încheieturile. Fața lui Davis era roșie deja de nervi, iar ochii lui erau ața negrii și atât de gotici, încât simțea că s-ar pierde în  întunecimea lor.

— A-am f-fost a-afară!

Davis își mijii ochii mai bine la ea și bâlbâitul ei îl pusă pe gânduri. Faptul că începuse să tremure din toate încheieturile și să se bâlbâie, îi dădea de gândit. Se gândea doar ca aici să nu fie vorba de vreun bărbat și se abținea din răsputeri să nu năpustească asupra ei.

— Continuă! De ce nu ai răspuns la telefon?

— Nu l-am auzit! Era pe vibrații.

— De ce? Nu voiai să fi deranjata? Vorbește!

Țipase asa tare la ea încât Maddy începuse să plângă, un plâns isteric. El nu își dădea seama de natura situației în care se aflau și parcă era posedat de furie și gelozie.