Atrasa de fratele meu vitreg Harry Styles! (Terminat)

Intamplari

Capitolul 21:

Din perspectiva Emmei:

-Te rog James nu imi fa rau.Te rog.

-Stai linista.A trecut de mult perioada in care eram interesat de tine.Acum imi esti indiferenta.

Am rasuflat usurata.Ma bucuram ca era asa.Macar eram sigura de un lucru.

-Imi dai putina apa?

-Scuze dar Lauren mi-a dat instructiuni clare sa nu iti dau nimic.

-Dar te rog.Nu ii spun nimic.

-Bine ca sa vezi ca nu sunt asa de rau pe cum crezi.

Am cuprins paharul de plastic in ambele maini si am baut insetata pana nu a mai ramas nici un strop.

-James,de ce faci asta pentru ea?

-Pentru ca o iubesc.

-Ai fi in stare sa comiti o crima pentru ea?

-Gata.Am vorbit deja destul.

Din perspectiva lui Harry:

Am deschis ochii si mi-am ridicat usor din pat dar cand am simtit durerea puternica m-am trantit din nou.Am scos telefonul din buzunarul blugilor.Trecusera deja 24 de ore de la rapirea Emmei.

Mi-am tras repede pe mine o bluza calduroasa si am condus spre sectia de politie.Am intrat in incapere iar toata privirile curioase s-au indreptat spre mine.

-Domnule Styles,echipa noastra o cauta deja.Am inregistrat toate datele acum o ora.

-Va sunt recunoscator.Raman aici peste noapte.

-Nu credem ca e nevoie.

-Insist.Nu vreau sa ma intorc in casa mea destul de pustie.

-Bine.Puteti sa ramaneti dar cu conditia sa faceti liniste.

-Sigur.

Din perspectiva lui Lauren:

Cand am parcat masina in fata depozitului era aproape seara iar afara era o ploaie torentiala.Am parcurs micul drum de la masina fugind si am intrat in incapere surprinzandu-l pe James citind plictisit dintr-un ziar iar pe Emma cu capul sprijinit de peretele rece.

-Ghici ce ti-am adus Emma?

-Lauren.Ma simt rau.Cred ca am febra.

-Si ce imi spui mie?

-Am nevoie de un doctor.

-Asta in visele tale.Acum uita-te cum m-am distrat cu Harry acum cateva ore.

-Minciuni.Stiu cat de viclena esti.Am ajuns sa te cunosc prea bine.Pozele astea nu dovedesc nimic.

Nu am putut sa nu imi arat surprinderea.Am facut toate astea doar ca sa o fac sa sufere dar ei nici macar nu parea sa ii pese de poze.

Din perspectiva lui James:

Incepeam sa regret ca facusem asta.Nu stiu ce a fost in capul meu.Stiam ca in scurt timp Lauren imi va da ordin sa scap de Emma iar eu nu puteam sa fac asa ceva.Am luat o decizie de ultim moment.Stiam ca voi fi condamnat la inchisoare dar nu puteam avea pe constiinta faptul ca am omorat un om.Am profitat de faptul ca Lauren era cuprinsa de discutia cu Emma si am sunat la politie.Stiam ca politia avea capacitatea sa depisteze locul unde eram.

Din perspectiva lui Harry:

Telefonul a sunat zgomotos in sectia de politie facandu-ma sa ies din gandurile mele adanci.Un politist s-a apropiat cu pasi repezi catre mine.

-Domnule Styles tocmai am fost alertati de catre o alta sectie de politie ca s-ar putea sa stim unde e Emma.Apelul a venit din zona unui camp parasit la 3 ore distanta.

M-am ridicat repede de pe scaun.

-Ce putem sa facem ca sa ajungem cat mai repede acolo?

-Plecam chiar acum.Luam avionul apoi mai avem o distanta mica de parcurs cu masina.

-Sa mergem.Fiecare secunda conteaza.

-Haide.Mai sun cateva intariri.Cred ca va fi o interventie complicata daca ea chiar se afla in acel loc.

Am rasuflat usurat cand avionul a aterizat.

-Mergem la sectia de politie.De acolo luam intariri si o masina care sa ne duca la depozit.

Din perspectiva lui James:

-Lauren,haide totusi sa ii dam un medicament.Se vede ca nu e intr-o stare prea buna.

-De cand ai devenit asa bun?Nu ii dam nimic.

Am coborat privirea in jos uitandu-ma la ecranul telefonului.Probail ca politia era pe drum.Vocea lui Lauren pronuntandu-mi numele mi-a atras atentia.

-James,cred ca e timpul.

-Timpul pentru ce?

-Sa terminam odata cu toata treaba asta.

Am aruncat o privire usor confuza catre ea.Incercam sa ma prefac ca nu inteleg la ce se refera pentru a avea timp politia sa ajunga inainte sa fie prea tarziu.

-Nu stiu ce e cu tine.Scoate odata pistolul ala.

-Nu stiu unde l-am pus.

-Esti un incompetent.Da-te din calea mea.

I-am urmarit cu privirea miscarile rapide pe care le facea prin incapere.Parul lung i se revarsa pe fata in timp ce deschidea pe rand sertarele.Am aruncat o privire catre Emma vazand cum o lacrima i se scurge pe obraz.Ochii ei mari ca de copil ma priveau speriati.Probabil ca era prea tarziu dar intr-un fel imi parea rau pentru tot ce ii facusem.

Din perspectiva lui Harry:

Stateam pe scaunul din stanga privind fix la stergatoarele care stergeau constant parbrizul.

-Cat timp mai avem pana ajungem?

-In jur de 5 minute.

Panica ma cuprindea din ce in ce mai tare atunci cand imi aminteam ca eram tot mai aprope.

Din perspectiva lui Lauren:

-Aici era.Tine-l si termina tot ce trebuie.

-Lauren...nu pot.Nu pot sa omor un om.

L-am impins si i-am smuls pistolul din mana.

-Esti un fricos.

Acum sa terminam odata si cu asta.Am incarcat pistolul privind-o fix pe Emma in timp ce savuram fiecare clipa.

Din perspectiva lui Harry:

-Am ajuns.Haideti.

Am tabarat cu putere in usa reusind sa patrundem in incapere.

-Lasa pistolul jos.Esti arestata pentru rapire.

Am uitat pentru putin timp de tot ce se intampla in jurul meu si am fugit langa Emma cuprinzand-o puternic in brate.Nu m-am putut abtine sa nu imi cada o lacrima.

-Nu o sa iasa asa cum vreti voi.Daca eu nu sunt cu Harry atunci nu mai e nimeni.

-Domnisoara,dati-ne pistolul.Nu ne obligati sa va ranim.

Tocmai incepuse o confruntare in incercarea politistilor de ai smulge pistolul din mana lui Lauren.

Apoi o impuscatura s-a auzit in timp ce stropii mari de ploaie cadeau puternic pe singurul geam micut din incapere.

P.S:Ultimele 3-4 capitole:).