-De ce eşti aşa..? -Ieşi din viața mea, îmi spune brunetul deja sătul de mine, privindu-mă aspru. Ochii lui de un albastru ireal păreau de sticlă. Niciun sentiment nu îi trăda chipul în momentul de față. Ura ca cineva să-şi vâre nasul în treburile lui, ceea ce tocmai am făcut eu. Ştiam că se lupta cu proprii demoni singur fără să dea semne că are nevoie de ajutor. Jeff şi-a zidit bine zidurile, şi sunt aproape imposibil de spart. De crăpat...nici atât.