N/A Hello, ingerilor. Eu ma lupt pe Twitter cu #SaveShadowhunters, sper sa nu fie in zadar. Am bacul si admiterea, insa am scris saptamanile trecute 2000 de cuvinte pe care nu voiam sa le public inca pentru a face un capitol mai lung, dar ma gandesc ca meritati, asa ca imi pare rau ca e prea scurt, dar sper sa va placa!
Vă astept comentariile si părerile despre Celeste si Cole!
xoxo Iss
Port o rochie bleumarin din vâscoză, lungă până în pământ, cu tăieturi lungi în dreptul fiecărei gambe. Christmas, bineînțeles, stă nedelzipit de mine, în timp ce eu încerc să mă concentrez pe niște documente secrete de ale haitei lui Cole.
Haitei noastre, pardon, îmi reamintesc brusc.
Biroul din dormitorul lui este suficient de mare încât fiecare teanc să fie așezat în ordine perfectă însă cumva, odată ce perechea mea mi le-a pus înghesuite într-un mic colț, acolo au și rămas.
Au trecut trei zile de când am aflat că sunt înconjurată de vârcolaci, trei zile în care toată lumea a fost în alertă maximă. Trei zile în care a trebuit să pregătesc un număr de dans pentru Cole, fiindcă asta cere tradiția. Și totuși, nimeni nu trebuie să afle că eu sunt mai mult decât iubita lui Cole, ar fi un dezastru total, mai ales când putem fi atacați în orice moment. Din cauza că ei doar bănuiesc că aș putea fi alegerea lui Cole pentru Luna Supremă. Dar dacă ar afla că el chiar are o pereche? Nici nu vreau să mă gândesc atât de departe...
—Iubito, ești bine? Ești foarte roșie și ai venele proeminente. Crezi că te transformi? Întreabă pe un ton serios o voce din spatele meu.
Bineînțeles, întrebarea. Cred că este a douăzecea oară când mă întreabă asta azi și este doar ora două după-amiaza.
— Cole, nu mă transform, sau chiar dacă ar fi, habar nu aș avea, îi zic după ce plescăi iritată. Nu știu ce ar trebui să simt mai exact, știi? Pe lângă asta, nici nu sunt atât de sigură că sunt un vârcolac. E posibil să fie doar sângele tău în sistemul meu care să mă facă să alerg mai repede sau să pot... știi tu, sfărâma chestii, îi spun gesticulând ciudat.
Băiatul pufnește cu un aer arogant, apoi se apropie de scaunul meu. Respirația sa îmi lovește puternic ceafa, făcându-mi pielea de găină.
— Aveai lucrurile astea înainte ca sângele meu să umble prin tine. Să nu îți reamintesc că odată ce te însemnez oricum vei avea permanent sângele meu în corpul tău.
— Tot nu înțeleg cum, dar mă rog, îi răspund morăcănoasă.
Îmi spusese că de ziua lui trebuie să mă însemneze, îmi spusese în ce constă, ce urmează după, adică e inevitabil să aibă loc... procesul de...perpetuare a speciei... fiindcă dacă nu, nu iese bine pentru niciunul din punctul de vedere al sănătății... și totuși omite intenționat să îmi spună ceva. Și știe că știu asta.
— Înțelegi contractele făcute? Mă întreabă grijuliu înainte să își pună mâinile peste umerii mei și să înceapă să îi maseze.
Gem mulțumită de cum încearcă să îmi dezmorțească mușchii, închizând ochii. Trebuia să înțeleg fiecare semnificație a fiecărui cuvințel de pe acele foi, pentru că astea erau regulile și avea sens. Practic, învățam legile si politica unei noi lumi în care urma să trăiesc și să conduc.
— Da, ai noroc că sunt eu inteligentă, au atât de multe clauze, sper să le pot reține rapid pe toate.
— Mereu am știut că voi avea o soție briliantă, murmură Cole înainte să își lipească buzele reci de la frigul de afară de pielea sensibilă a gâtului meu.
La auzul cuvântului soție mi se taie respirația instant. Adică da, desigur că știam că legământul pe care îl voi face cu el era pe viață, dar să aud din gura lui faptul că noi doi ne vom căsători era extrem de ciudat. Nu mă gândisem niciodată că voi găsi pe cineva atât de tânără fiind. Religia fusese destul de importantă pentru mine crescând și, mergând mereu la biserică vedeam cupluri foarte tinere, dar puteam doar să sper că voi avea și eu pe cineva. Mereu mă gândeam că nimeni nu mă va vrea de fapt. Știind că Cole mă vedea deja ca pe a lui era extrem de flatant pentru mine, îmi face întreg corpul să zumzăie de fericire. Oh, da, mai e și aspectul că mă înfioară ideea într-o măsură considerabilă, dar prefer să nu mă gândesc și la acest aspect.
— Eu nu mă gândeam că voi avea un soț așa de lingușitor, încerc să fac o glumă, dar eșuez, enervându-l evident pe Cole, care mă ridică de pe scaun în o secundă și mă aruncă pe patul său.
Stând la marginea patului, cu mâinile încrucișate la piept, îmi rânjește intimidant.
— Nu sunt niciodată lingușitor, spun doar adevărul, să îți fie clar asta, steluță. Acum, afară plouă, la repetițiile alea enervante secrete de care crezi că nu știu știu că ai fost, mâine e festivalul, diseară ajuți la aranjat ghirlande deși nu ți-am dat voie și ți-am spus că este periculos din cauza unui atac, dar tu nu și nu, și nu. Cred că am nevoie de o recompensă. Somnul de după-amiază cu viitoarea mea soție sună perfect. Și, spune ridicând un deget înspre mine, dacă încerci cumva să te dezbraci o pățești rău. Dormi în rochie, ești oricum prea sexy chiar și așa, termină șatenul sigur pe el înainte să meargă să tragă draperiile.
— Parcă îți plăcea să mă vezi goală, mormăi înainte să îmi dau ochii peste cap.
— Aveai febră, deci și eu aveam febră, nu gândeam logic, serios, Celeste uită evenimentul ăsta. Sunt băiat cuminte. Și cu minte, mi-o întoarce când vede că deschid gura să comentez, ca de obicei.— Cum rămâne cu nopțile trecute când te-am făcut să fii tu gol și eu nu? Întreb cu un rânjet deloc inocent pe buze.
Cole se face roșu la față și îșî scarpină stânjenit ceafa, murmurând ceva pe o limbă doar de el știută. Dându-și jos blugii și rămânând în boxeri, se așează în pat lângă mine. Mă privește printre genele sale dese, apoi, cu delicatețe, îmi ia mâna între mâinile sale și o duce sub obrazul lui stâng.
— Mai fac și eu greșeli când sunt cu tine, ideea e să nu le duci până la capăt și să realizezi la timp, știi nu?
Drept răspuns, m-am strecurat sub plapuma pufoasă, întinzând-o apoi și peste trupul său.
* * *
—Celeste, trezește-te, îmi șoptește o voce feminină, zdruncinându-mă puțin prea tare pentru gustul meu. Luna? Continuă ea când vede că nu spun nimic.
Deschizând ochii amorțită, o găsesc pe Annie lângă patul meu, privindu-mă cu ochii săi mari și verzi. Părul îi era tuns bob, ceea ce m-a făcut să scot un zgomot de surpriză. Nu cred că visez totuși, nu? Visul meu era despre altceva, despre lupi micuți alergând într-o grădina... Apoi, un puiuț alb cu numele de Rose se transformase în om și mă strigase mamă, cerându-mi niște înghețată de cireșe...
— De ce te-ai tuns? Aveai un păr atât de frumos, reușesc să mormăi nemulțumită, presându-mi capul în pernă cu forță. Chiar nu vreau să mă trezesc.
— A vrut să experimenteze senzații tari, dăăă, exclamă o voce a unui băiat, care mă face să sar ca arsa.
Casper se întorsese din Manchester.
Din ce realizez, părul meu lung îmi stă în toate direcțiile, dar asta nu mă împiedică să îl îmbrățișez cu putere pe prietenul meu și aproape să îl dărâm de pe picioare.
— Woah, tu chiar ești mai puternică, Annie avea dreptate, spune pe un ton ușor sugrumat, Casp, punându-și brațele dezgolite în jurul meu. Gata, tigroaico, mă sugrumi. Sau ar trebui să spun lupoaico? Întreabă retoric, ridicând din sprâncene jucăuș.
La fel de jucăuș îi dau și eu un pumn în umăr de toate frumusețea, ca apoi să mă scuz instant.
Să mă scuz, pentru că prietenul meu drag a căzut în genunchi pe covor, înjurând continuu. Își maseaza umărul și mă privește incredul, apoi spune:
— Frate, cu ce te hrănește Cole? Zici că ești Hulk.
La auzul replicii lui, izbucnesc într-un râs colorat, lăsându-mă pe spate în pat.
— Știi tu, mâncare de lupi, la saci, cate unul pe zi. Aromă de ficat și sânge proaspăt.
— Hei, am auzit asta, strigă Cole de la parter, probabil din biroul său, făcându-mă să râd și mai tare.
— Oricum, bănuiam că ești Luna, cred că sunt printre primii care ți-a observat latura asta, dar să te văd aici, dormind în camera Alfa-ului Suprem fără pic de jenă, părând total din peisaj... E incredibil, serios, recunoaște cu o surprindere evidenta pe chipul său.
Ochii săi verzi sunt ușor încețoșați, iar barba sa este puțin mai crescută decât de obicei, dar mă abțin să nu zic nimic, nu cred că este chiar momentul potrivit pentru o discuție profundă despre el și viața sa personală.
— Și părul tău... au trecut doar câteva săptămâni și e incredibil de lung și sclipește... mă analizează uluit. Nu am crezut-o pe Annie când mi-a spus, am crezut că e doar o chestie de-a fetelor, dar acum înțeleg total la ce se referea. Oricum, zice după ce își drege glasul, bun venit în haita Bluemoon. Sper să reușești să te transformi și să ne dăm seama ce fel de vârcolac ești... Sunt așa de curios ce culoare ai blana, spune visător, făcându-mă să chicotesc.
Este de-a dreptul ciudat să mă gândesc că eu chiar o să am blană, o coadă și urechi lungi pufoase, mă face să râd de ficare dată, deși știu că e o chestie cât se poate de serioasă și de supranaturală. Cole mi-a spus că picturile mele se potrivesc perfect cu înfățișările lor, dar nu m-a lăsat încă să văd pe nimeni transformat, îi e frică să nu am un șoc prea mare. Însă ceea ce nu realizează e că nu mă mai poate ține departe de lumea aceasta, oricât de mult ar vrea acest lucru... acum fac parte dintre ei.
— Am venit să te luăm la agățat de ghirlande, declară Annie, clar deja plictisită de discuție. Tu le-ai cumpărat, ne gândeam că deja ai un plan legat de cum să le aranjăm pe fiecare. După cum știi, mâine vor veni o groază de lideri de haite din toată Europa pentru ziua de 21 de ani a lui Cole.
— Mda, vrei să îți recit lista de invitați, pe care îi placem, pe care nu, cu care trebuie să fim reci, cu care nu? Întreb amuzată.
— Tu clar trebuie să fii rece cu toți băieții și dacă cumva îți aduce Lynn o rochie prea decoltată în seara asta nu să iasă bine deloc. Și nu uita, oricine se uită mai mult de cinci secunde la tine va trebuie să fie raportat, zice Cole dur din pragul ușii, înainte să își sprijine capul pe tocul e lemn de stejar.
Casper și Annie, văzându-l au făcut plecăciuni scurte, murmurând titlul de alfa.
Imi e foarte greu să mă obișnuiesc cu asta, trebuie să recunosc.
— Nu știu ce să zic, dacă întâlnesc unul mai drăguț decât tin...
Cole începe să mârâie puternic, întrerupându-mi replica înainte să ajungă în dreptul meu, cu mâinile încordate încrucișate peste piept. Un râs colorat îmi părăsește buzele când îl văd atât de nervos.
— Cine e un lupișor furiooos? Întreb înainte să mă ridic pe vârfuri și să încerc să îl sărut pe nas.
Băiatul nu mă lasă să îmi execut mișcarea până la capăt, înșfăcându-mă de șolduri.
— Cole, știi că nu e nimeni mai drăguț decât tine în ochii mei, mărturisesc când văd că expresia facială nu i se schimbă. Nu am ochi decât pentru tine, continui pe un drăgălaș după ce îș drege glasul, îndemnându-mă să mai spun ceva. Și nu ești lupișor, ești cel mai lup, rostesc, dându-mi ochii peste cap jucăuș.
Pe chipul lui Cole apare un zâmbet mic, șatenul transformând strânsoarea sa într-o îmbrățișare.
— Nu am înțeles niciodată cum i se schimbă atât de brusc culoarea părului, îi șoptește Casper brunetei pe un ton ușor stânjenit.
— Când e îngrijorat și supărat se deschide, apoi când e calm și când se simte în siguranță se închide, spune Alyssa, apărând de nicăieri. Desigur, de când a apărut Celeste este mai mult închis decât deschis în majoritatea timpului, rânjește blonda, îmbrăcată fiind cu o rochie vernil înflorată.
Cole roșește subtil și începe să își scarpine absent ceafa, făcându-mă să chicotesc.
— Lupișor, șoptesc după ce îl sărut dulce pe obraz.
Auzind replica mea, fața lui Cole se schimbă imediat, eu mușcându-mi buza inferioară puternic pentru a nu izbucni în râs. Asta, bineînțeles, înainte să o iau la sănătoasa pe hol, apoi pe scări, pentru că știam că ce urma să zică era dacă aș fi în locul tău, aș fugi cât mă țin picioarele.