"Uneori mă întreb dacă aș fi putut schimba ceva. Dacă a fost alegerea mea interioară să ajung în această lume, a fost ceva întâmplător sau destinul pur și simplu m-a răpit aruncandu-ma fără milă în piața de sclavi. Cine știe dacă am să aflu vreodată răspunsul...Zâmbesc, cât de complexă este mintea umană.
Acum când mă întorc în timp și retrăiesc toate acele clipe zbuciumate, constat cu stupoare câte amanunte am uitat. Dar sunt unele imagini care vor rămâne mereu vii în mintea mea și mă vor urmări neîncetat. Sunt momente când încă mai aud țipetele și văd lacrimile Habei. Încă îmi mai zgârie urechile sunetul produs de șefa Hammam-urilor pe obrazul palid al fetei. Când am ajuns pentru prima dată în palat eram secătuita de puteri. Urcatul scărilor săpate în stâncă mă epuizase. Corpul mă durea și nici nu am realizat cum am ajuns goală și spălată de sclave. Adevărul era că eram murdare de praf și transpirate, lucru interzis în harem. Nu doream decât să mă întind și să dorm până nu mai știam de mine.
Dar cum stăteam pe bucata de marmură și numărăm picăturile de apă care îmi atingeau degetele de la picioare, făcând un efort supraopenesc ca să rămân trează. .. Un țipat îmi ucise într-o clipă somnul. Era urletul uneia dintre noi. Era goală ca noi toate, părul blond mangaindu-i blând talia. Vorbea într-o limbă necunoscuta mie, cuvintele ei nu aveau nici un sens, dar limbajul trupului îmi spunea totul: Ura ca și mine acest loc. Imediat fusese prinsă de două femei vânjoase, cu toate acestea zbaterile nu încetasera. Arăta ca o pisica sălbatică, pregătită oricând să își sfâșie dușmanii. Curajul ei mă uimea, eu neputând nici să ma mișc. As fi vrut să mă alătur ei, defapt cred că mă și ridicasem un pic... lupta ei dandu-mi putere, dar fusese stinsă imediat de palma care mă trezi la realitate. Intrase șefa Hammam-urilor, un munte de femeie. Parcă o văd în fața mea: era îmbrăcata într-o rochie neagră care se asorta minunat cu mustața groteasca. Prefera negrul, spunând că o văduvă credincioasă dacă nu își urmează soțul în mormânt, este obligată să poarte doliu până la moarte. Fusese adusa în harem la vârsta de 12 ani. Neajungand niciodată în patul sultanului, a ajuns mai întâi șefa micii bucătării, ca apoi cu trecerea anilor să fie numita șefa bucătăriei marelui stapan. O responsabilitate imensă, la orice greșeală viața fiindu-i în pericol, iar la împlinirea vârstei de 36 de ani fusese căsătorită cu un negustor. Ca după 10 ani să rămână văduvă, întorcându-se în palat și devenind șefa Hammam-urilor, altfel spus teroarea haremului.
Gestul ei m-a făcut să realizez că dacă doresc să supraviețuiesc în aceasta junglă va trebui să fiu surdă și muta. Și ca drept dovadă sunt AICI, iar Heba a sfârșit spânzurata în una din celulile întunecoase ale sultanatului. În ziua aceea nu mi-am pierdut doar libertatea, dar și numele. M-am pierdut pe mine însumi, da.. în acea zi Alexandra Popescu a murit, transformându-se cu pași mărunți în ceea ce sunt astăzi. Mă mai întreb uneori, dacă aș mai putea fi ce am fost. Mereu e același răspuns: morții rămân morți, ei nu se mai întorc niciodată!"
( Din Jurnalul Alexandrei)
Alexandra se trezi cu o cumplită durere de cap. Era amețita. Încercă să își amintească ce se întâmplase ieri seara, dar nu reuși. Se afla în dormitorul mic de Sud al odaliscelor. Era o cameră de 150 metri pătrați, împărțita în doua zone: zona novicelor și zona spalatoreselor. Pe jos se aflau 80 de paturi strânse în suluri perfecte cu o distanță între ele de 1 metru, celelalte 20 de paturi fiind nestrânse... printre care și al ei. Pereții aveau culoarea minunată a soarelui, iar coloanele și ușa de la intrare care delimitau camera erau albastre închis. De la ușă pornea un lung covor persan. Câte patru torțe împodobite cu aur erau înfipte în fiecare stâlp de piatră, luminând încăperea. Ferestrele zabrelite erau mici, fiind în număr de cinsprezece.
" M-am trezit cu o durere teribilă de cap. Nu îmi aminteam mai nimic din ce se întâmplase. Probabil oboseala mă ajunsese, ștergându-mi amintirile de ieri seară. Imediat am realizat că dormisem pe ciment pentru că spatele îmi era amorțit. Sau mai bine zis, că între mine și ciment era un fel de saltea foarte subtire acoperită de un așternut alb de bumbac. Nici nu deschisesem bine ochii că ușa imensă se deschise larg, iar 4 femei urmate de alte 3 tinere cu capul aplecat, făcându-și simțită prezența. Imediat a trebuit sa ne ridicam în picioare. Nu erau îmbrăcate la fel, dar toate aveau părul prins strâns în coc și nu zâmbeau. Am fost cuprinsa de un fior rece. Cine erau? Și cel mai important lucru... ce îmi vor face?"
( Din Jurnalul Alexandrei)
Intraseră: Prima Șefă a odaliscelor, urmata de Secundara Șefa a dormitoarelor odaliscelor, Șefa părții de Sud și de Șefa dormitorului mic de Sud. În camera se aflau doar cele 20 de fete aduse ieri seara. Veniseră 2 trăsuri de 10 locuri , ele preluându-le pe tinere. Păreau speriate, gândi Gizeh. Cu doi ani în urmă, fusese avansată și luase locul Primei Șefe a odaliscelor. Asta după 25 ani de muncă asidua în harem. Gizeh fusese vândută de proprii părinți la vârsta frageda de 10 ani. Erau țărani săraci și o dăduseră pe suma modica de 20 galbeni. Deși nu își mai amintea figura tatălui, ochii plini de lacrimi ai mamei îi rămăseseră vii în inimă. Îi atrase mânia tânăra obraznica de ieri seară. Fusese repede redusă la tăcere de șefa Hammam-urilor, ordinea și linistea fiind foarte importante. Dar ea răspundea de tot și dacă nu o liniștea repede pe tânăra ar fi primit mustrări de la Marele Eunuc Negru. Simți deodată cum o strânge gulerul înalt al rochiei de mătase vișinie.
I se spusese că jumătate din tinere înțelegeau cât de cât turca, 6 dintre ele vorbeau franceza, iar celelalte vor avea translator până la învățarea limbii arabe sau turce.
O dată la 6 luni se cumpărau fete noi doar pentru muncă.
-Cine vorbește turca, zise cu glas hotărât Gizeh, să facă un pas în față și să treacă în partea dreaptă. Perfect! Acum... cine știe franceza să treacă în partea stângă. - dădu din cap satisfăcută, apoi le făcu semn celor 3 fete sa se aproprie de al treilea grup pentru a îi traduce cuvintele.
Se apropie de al doilea grup, Secundara Șefa a dormitoarelor odaliscelor ocupandu-se de primul pentru a le explica regulile.
În fața ei se aflau cele 6 tinere vorbitoare de limbă franceza. Probabil, tremurau de frică. Toate erau la fel. Devenise cu timpul insensibila la lacrimile și durerile lor.
- Mă numesc Gizeh și sunt Prima Șefă a odaliscelor. Iar voi sunteti proprietatea marelui sultan Ahmed I. Am să vă explic o singură dată regulile majore ale haremului. Prima dată când veți greși palmele voastre vor fi roșii de la loviturile riglelor de metal, dar a doua oară veți fi bătute la tălpi unde durerea e de două ori mai puternică, iar a treia.. cred că nu va exista o a treia oară. - tăcu- Trezirea în fiecare dimineață va fi la 5 a.m., excepție făcând în zilele când veți lucra la bucătărie când va trebui sa începeți la 3 a.m. Culcarea va fi la 10 p.m., dar când veti lucra la bucătărie va fi la 8.30 p.m. Nici un minut în plus și nici un minut în minus. Voi ști imediat cine nu respecta și va fi pedepsit pe măsură!! M-am făcut înțeleasă? - apasă pe fiecare cuvânt-
Tinerele dădură șocate din cap.
Apoi Gizeh continuă:
- Timp de un an de zile veți fi în perioada de pregătire și veți fi împărțite în 4 grupe de câte cinci. In primele 6 luni veți lucra câte 2 săptămâni în următoarele sectoare: Spălatul pe jos, Spălatul rufelor, Călcat, Bucătărie, Cusut. Ca apoi să se adauge Croitoria și Broderia.
Depinde de voi unde veți fi direcționate la finalul anului ca apoi să învățați să lucrați și în alte sectoare mult mai complexe. Ați înțeles până acum?
- După doua săptămâni trecerea la următorul sector va fi prin rotație? - Gizeh ridică o sprânceană. Vorbise o tânăra brunetă, vocea de abia i se auzise. Se exprimase foarte bine în franceza. Se uită la mâna ei. După accent și îngrijire era o fată educată. I se spusese că printre ele se afla și o nobilă franțuzoaica. Să fie ea? Glasul era rece când răspunse.
- Da, se va face prin rotație. - răspunse Gizeh- Fiți foarte atente!! Doar astăzi veți fi iertate că nu aveați patul făcut când ați fost trezite. Patul trebuie să fie deja făcut și voi în picioare când vin eunucii să vă trezească! Da, ați înțeles bine!! Voi trebuie sa fiți deja treze altfel veți fi pe-dep-si-te ( apasă pe fiecare silaba). Începând de azi după-amiază veți începe lecțiile la următoarele obiecte: învățarea Coranului și pregătirea pentru islam, învățarea limbii turce și arabe, dans, instrumentul muzical, broderie și croitorie. Veți fi urmărite foarte îndeaproape cum evoluați la lecții, cine nu își va face temele și nu își va da silința. ... - zâmbi- va fi pedepsită!!! Voi ști orice mișcare a voastră. E clar?
Le înspăimântase. Gizeh dorea să ofteze, dar nu putea să o facă. Trebuiau să fie timorate ca să poate fi educate cât mai repede. Rebelele fiind eliminate imediat.
Continuă:
- Regulile pe care trebuie sa le știți și în somn sunt urmatoarele:
1. Orice tradare contra sultanului și a familiei regale este pedepsită cu moartea.
2. Orice fel evadare este pedepsită cu moartea.
3. Orice relație cu un alt barbat decât sultanul este pedepsită cu moartea. Regula este valabila până sunteți eliberate și vi se îngăduie să vă căsătoriți.
4. Netrecerea la islam e pedepsită cu moartea. Necredincioșii nu sunt acceptați.
5. Nu este admisa vorbirea între voi inafara meselor. Aceasta regula este valabila doar odaliscelor, ea neaplicandu-se favoritelor, kadanelor și familiei regale.
6. Orice fel de dezordine va fi pedepsită.
7. Nerespectarea programului și orarului va fi pedepsită prin pedepsele pe care vi le-am enumerat la început. - făcu o pauză. O durea un pic gâtul- Si ea este o regulă aplicata doar odaliscelor.
8. Nerespectarea ritualului hammam-ului va fi pedepsită.
9. Nerespectarea rugăciunilor va fi grav pedepsită.
10. Deranjarea, supărarea sultanului, familiei regale, kadanelor și favoritelor va fi pedepsită.
11. Nerespectul față de sultan, familie regala, kadane și favorite va fi pedepsită.
Făcu o pauză. I se uscase gâtul.
12. Neascultarea de orice superior direct sau indirect va fi pedepsită.
Gizeh oftă fără să vrea. Terminase cu regulile generale. Acum urma formarea grupelor.
"Ascultam fără a îmi vine a crede. Unde mă aflam? Vorbeau de sultan, kadane și harem. Mii de întrebări îmi veneau în minte. În 2006 încă mai existau haremuri? Era legal? Fusesem adusa aici într-o trăsura murdară, dar opulenta acestui loc întrecea orice limită. Îmi mușcam buza de nervoasă ce eram. Certându-ma în gând că nu fusesem atentă la școală. În ce state mai existau sultanate? Simțeam disperarea cuprinzandu-ma. Ce știam e că. .. nimeni nu scăpa din harem!!! Încercam să ma concentrez și să nu clachez. Dar parca totul era împotriva mea. Femeia brunetă care s-a numit șefa a nu știu ce... vorbea încontinuu. Pronunțand mai mereu cuvântul regulă și pedeapsă. Panica pusese stăpânire pe mine. Trebuia să mă adun altfel nu aveam să scap cu viata din acest infern. Mihai... Nu, nu trebuia să mă gândesc la el. Dar gândurile fugeau spre logodnicul meu. Cum mă va găsi aici? Cum va ști unde sunt, când nici eu nu știu? Tipa vorbea și iar vorbea, cuvintele ei neajungand foarte clar până la mine. Eram confuză... Când deodată imaginea șefei Hammam-urilor lovind-o pe Heba mă scutură zdravăn. Cu o putere de care nu mă credeam în stare, am strâns pumnul până unghiile mi-au intrat în carne...aducându-ma cu picioarele pe pământ. Concentrează-te!!! Mi-am zis. Imediat cuvintele ei au căpătat sens.."
( Din Jurnalul Alexandrei)
Fiecare tânăra extrase câte două bilețele. Un bilețel care le indica în ce grup vor fi și care va fi îndrumătorul lor timp de un an. Iar al doilea indicându-le în ce sector vor munci timp de 2 săptămâni. Alexandra tremura. Trecuse prin foarte multe în ultimele două zile. Când desfacu bilețelele simți ca leșina. Îndrumătoarea ei era Prima Șefă a odaliscelor, iar sectorul: Bucătărie.
Dacă auzise bine trebuia sa se trezească la 3 a.m, pardon sa fie deja trează când vor veni să o trezească. Dumnezeule!!
Bucătărie. .. ea, care nu prea știa sa gătească ..
.............
Îmi cer scuze pentru întârziere.
Sper sa postez mai repede următorul capitol.
Cu drag,
Allaria