-Ne puteti spune,va rog ceva despre starea ei?a spus tatal Anabellei.
-Imi pare foarte rau sa va anunt dar s-a intamplat exact ceea ce nu doream sa se intample.In timp ce incercam sa O salvam,a intrat intr-o coma profunda!Acum sansele ii scad...Nu va dati seama cat de rau ne pare...Facem in continuare tot ce putem pentru a o mentine in viata!a spus doctorul,plecand capul in jos.
In acel moment,am simtit cum mi-a picat tot cerul in cap.Simteam cum nu mai aveam aer.Mainile imi tremurau foarte tare iar la scurt timp am inceput sa plang.Da,stiu la ce va ganditi!E penibil ca un barbat sa planga dar aici era vorba de ea si de faptul ca o iubeam.Absolut nimeni si nimic nu poate intelege cum ma simt acum!Ma simteam distrus.Pe dinauntru inima mi se facuse cioburi,cioburi ascutite ce mai taiau din ce in ce mai adanc.Am dat buzna in salon,ducandu-ma langa ea.Am luat-o de maini si am inceput sa o scutur,am incercat sa ii ridic capul.Nu s-a intamplat nimic.MI-am incolacit mainile in jurul taliei ei,luand-o in brate si tinand-o strans la piept,in tip ce inceram din rasputeri sa o trezesc.
-Anabella!Trezeste-te!Nu imi fa asta!Te rog!Nu ma poti lasa asa!Te iubesc,asculta-ma!Haide,trebuie sa te trezesti!Te implor!Fac orice numai trezeste-te!Nu pot trai fara tine!Esti mult mai puternica decat orice persoana intalnita acum!Ai trecut prin atatea si nu poti ceda,nu acum!Doar...fa-o pentru mine!Singurul lucru pe care ti-l cer e sa te trezesti!
Am cazut slabit cu capul pe pat,mana ei atingandu-mi fruntea.Inca plangeam...Ma intrebam de unde mai am atatea lacrimi?Simteam cum ochii imi sunt uscati,privirea imi era impaienjenita,destingand lucrurille,dar in ceata.
-Nu glumi cu asta,Anabella!Hai,trezeste-te!Stiu ca poti!Ai atatea persoane care te iubesc si care te vor inapoi!Nu ne fa asta!Cu totii te iubim!Avem nevoie de tine mai mult ca orice,mai ales eu!Intoarce-te,te rog!Promite-mi ca vei veni inapoi,printre noi!Melissa va plati pentru tot!Iti jur ca o voi face sa plateasca,chiar de ar fi viata mea in joc!Asculta-ma!Nimeni nu te iubeste mai mult ca mine in toata lumea asta!Nu pot sa accept ca cineva ti-a facut rau!E vina mea...te-am lasat singura,te-am jignit ca un bou iar acum esti in coma numai din vina mea!Nu am avut intentia sa te ranesc doar ca imi era atat de greu sa te vad asa atasata de mine...Imi dadeai sperante,ma faceai sa imi pierd mintile si sa ajung in cu totul alt univers dar dupa o perioada ma trezeam la realitate si observam ca e totul altfel!Nu sunt suparat pe tine si nu ai nici o vina!
Mi-am impreunat usor degetele cu ale ei.Se potriveau perfect.Puteam jura ca mana ei e facuta pentru a mea.Simturile mi-au dat de veste ca mana ei era rece.Nici ultima oara nu a fost atat de rece,de vinetie.I-am cuprins ambele maini in ale mele si le-am tinut strans,sufland un aer cald.Nu imi placea sa o vad atat de rece.
S-a auzit un scartait al usii.Erau parintii ei probabil.Ignoram pe oricine in momentul ala.Stateam fixat pe ea,numai pe ea.O mana calda,dar necunoscuta imi apasa incet umarul.M-am intors.Era mama Anabellei.A incercat sa schiteze un zambet,dar sa recunoastem ca nimeni de acolo nu putea zambi,cu atat mai putin eu.Imi vine sa iau un pistol,un cutit si sa termin cu viata asta!E doar vina mea ca ea e asa.Nu merit sa traiesc!Imi doresc sa mai astept o perioada,sa sper...Poate ca intr-un final se va trezi si nu vreau sa ratez asta.Ar fi fost deajuns sa se trezeasca si sa ii spun cat o iubesc,cat de rau imi pare.Un singur ultim sarut ar fi fost de ajuns.
O sonerie cunoscuta a inceput sa umple linistea salonului.
-Da?am spus eu.
-Harry?Unde naiba esti?Avem concert in seara asta!Parca trebuia sa vii naibii in Los Angeles!a spus Zayn.
-Uita de asta!Nu pot veni in seara asta!Am probleme mult mai importante decat un concert!
-Dar fanii...
-Ma doare undeva de toti si de toate!Nu pot veni si gata!Crede-ma ca am o problema grava!Duceti-va naibii cu totii!i-am tipat in telefon,inzhizand.
Stia de la parintii mei ce se intampla,asta e sigur!Credea ca o voi lasa pe Anabella pentru un concert?Ei,domnul Oglinda asta ar trebui sa afle ca nu!Imi pare rau ca imi dezamagesc fanii si pe baieti dar in momentul asta,ea e mai importanta.
Un alt bipait s-a auzit.Era Louis.I-am inchis!Nu am chef sa vorbesc cu ei si nu ma pot convinge sa plec de langa ea!Louis a mai sunat inca odata,dupa fiind urmat de Liam si de Niall.Le-am inchis pe rand la fiecare.Cand primeam un apel de la Zayn,din nou,am aruncat telefonul cu putere in fundul salonului.S-a facut bucatele dar,mai conta?Idiotii astia nu pot intelege ca e viata unei persoane pe care o iubesc la mijloc?Sunt chiar atat de fraieri incat sa creada ca as putea alege un concert,niste bani sau o petrecere intr-un club,in loc sa stau langa Anabella?Pentru ca daca da,sunt dusi cu pluta,de-abinelea.
Niciodata nu m-am purtat cu ei asa,niciodata nu am vorbit cu ei asa dar de data asta,era cu devarat prima data in viata cand eram vulnerabil,sensibil la orice,cand ajungeam pana intr-un punct foarte repede.
Ceva m-a luat prin surprindere.Unul din acele aparate,nu stiu exact care pentru ca erau foarte multe,a inceput sa faca un zgomot ciudat.O asistenta care vorbea cu un vizitator pe hol l-a chemat pe doctor.
-O pierdem!Adu repede ajutoare!Grabeste-te!a strigat doctorul.
Am fost indepartat de langa ea.Ma zbateam in continuu sa fac cumva si sa raman acolo dar nu mi s-a dat permisiunea,oricat am incercat.
''C...cum adica...o...pi..e...r...d?''mi-am spus eu.Nu!Doamne,Te implor!Las-o in viata!Locul ei e langa mine,nu mi-o poti lua!Nu stiu ce m-as face fara ea!Acorda-i o noua sansa la viata si adu-o langa mine,langa familia ei!Si pe Pamant e nevoie de ingeri,iar ea este ingerul meu!