Sara povesteste:
Dupa o noapte semi-dormita; m-am trezit mai buimaca si mai somnoroasa decat de obicei.Doar gandul la nunta nerealizata din cauza....lui, imi face pielea de gaina.De nervi.
Am coborat din pat, purtand o pereche de chiloti negri si un sutien alb si am intrat la baie, vorbind singura.Din obisnuinta, am luat telefonul cu mine; aruncandu-l pe masuta de sticla.
Am intrat in cada plina de spuma si am bagat castile in urechi, ascultand si fredonand din cap melodiile din telefon.Am inchis ochii si in minte mi-a aprut din nou el.
Agitata, am deschis ochii si am aruncat telefonul pe gresie, nepasandu-mi daca il voi strica.Il urasc atat de mult pentru ca m-a lasat balta, incat razbunarea mea va fi crunta si necrutatoare.
Primul plan este sa il intalnesc si sa ii captez atentia, diferit.O sa ma folosesc de cineva care sa ma ajute in razbunarea mea.Insa...cine ar pute-a fi acea persoana?!
Stau intinsa in cada, inca, si ma gandesc.Si gandesc..si gandesc..si iar gandesc si parca mintea mea a luat o pauza si nu vrea deloc sa se puna in miscare.
Negasind nimic, ma ridic furioasa si ma indrept spr oglinda.Ridic telefonul de jos, pe care aproape l-am calcat in picioare; si caut numarul Clarei.Ea sigur va avea o idee.
Suna primul ringtone...al doilea...al treilea...al patrulea; si nesabuita nu raspunde.Doamne, de ce eu?!Cand in sfarsit ii aud vocea ragusita, ma calmez.
-Alo?!-Spuse cascand ragusita si sigur, aproape adormita.
-Buna dimineata, printes-o!-Zbier cat s-o trezesc de-a binelea, aruncandu-mi ochii peste cap si scapand un oftat mic printre buze.
-Buna dimineata!Sunt treaza, jur!Cu ce te pot ajuta?!-Ma intreaba treaza de-a binelea acumn, sunt sigura.
-Cu un pumn de pastile si o apa calda.-Spun zambind, ironica ce-i drept, ca mai apoi sa-mi rotesc ochii in timp ce incerc sa ma imbrac.
-Ce?!?Atat de tare te-a afectat lipsa mirelui?!?-Spune tipand, aproape spargandu-mi timpanle si nereusind decat sa ma enerveze mai tare.
-Nu fi proasta, Clara.Ce naiba crezi despre mine?!Chiar atat de slaba iti par?!-Intreb serioasa si imbracand pantalonii negri, sport, preferati.
-Scuze.Doar ca ce-ai spus..a sunat de parca..-O ascult si nu-mi vine sa cred ca asta crede despre mine.
-De parca as vrea sa ma sinucid, ha?Pe bune?!Clara, 'iubit-o'.Eu nu sunt tu.Si nici alta idiota care sa moara dupa primul barbat care a..-Si ma opresc.Discutia noastra a deviat de la subiect, iar faptul ca i-as si mi-as putea provoca deschiderea ranilor, ma face sa ma opresc la timp.
-Scuze!-Spune ea usor tematoare de ce o asteapta.De parca nu ar sti, ca orice va veni, nu e tocmai bine.Iar daca ma mai scoate din minti mult; sigur va fi mai rau.
-Am nevoie de sfaturi si apa.Crezi ca mi le poti oferi?-Spun rastindu-ma la ea.
-Cu apa nu cred.Insa cu sfaturile, e posibil.Deci?!-Spune ea zambind, ceea ce nu provoaca decat iritarea mea.Doar gandul ca eu, Sara Weber cer ajutorul;ma face sa ma cutremur.
-Vreau sa stiu daca pot conta pe tine.Nu vei spune nimanui nimic, nu?-Iar linistea se lasa.Cred ca i-am captat atentia, iar asta ma face sa zambesc.
-Alex.-Spun eu zambind, si nu reusesc sa provoc nici o reactie din partea ei, ceea ce ma sperie usor.
-Tu ai nevoie de mine ca sa dai de Alex?!-Spune la un moment dat, spargand linistea si facandu-ma sa-mi arunc ochii in tavan furioasa.
-Nu, desteapt-o.Am nevoie de tine ca sa..stai o clipa.Cum adica 'sa dau de el'?!Clara, tu si Alex...-Iar ea ma intrerupe agitata de parca tocmai ar fi luat foc.
-Nu e ceea ce crezi tu.Jur.Eu si Alex nu suntem nimic.Adica, nu suntem nimic din ce crezi tu.Sper ca nu crezi asta, nu?--Spune ea agitata, facandu-ma sa ma gandesc la un singur lucru:cei doi oare au depasit limita prieteniei?!
Fara sa ii raspund la intrebare, ii cer sa ne vedem iar ea accepta bucuroasa.Inchidem amandoua, iar eu ies din baie, infasurata in prosop si cu un altul pe cap ma indrept spre dulap pentru a-mi alege tinuta.Cand vad invalmaseala din dulap, ma apuca nervii si amintirile cu clipele cand abia daca aveam ce sa mananc, imi revin si ma fac nostalgica.
Sunetul telefonului, ma scoate din reveria momentului si ma anunta ca tocmai am primit un mesaj.Deschid mesajul, iar cand il citesc, ochii mi se maresc instant:
'Sara, am nevoie de ajutor.Sahim a disparut.'
Citesc destinatarul mai intai, ca sa ma conving ca nu e doar o gluma proasta, si cand vad numele lui Alex, simt cum tare as vrea sa-l iau la cativa pumni.Ma resemnez, si imbrac prima fusta neagra ce o gasesc la care asortez un tricou alb fara maneci si usor decoltat; imi prind cateva clame in par si incalt sandalele preferate apoi ies afara si ma indrept spre club.Punctul de intalnire este acolo, iar cand voi da ochii cu oricare dintre cei doi,Alex sau Clara, ma voi asigura ca cel putin pentru seara asta, niciunuia nu ii va merge bine.
Am iesit de aproape 20 de minute din casa, si frigul toamnei ma face sa tremur din toate incheieturile; adaugand si faptul ca nervii mei sunt la un nivel destul de ridicat, caci taxiul inca nu a venit; iar eu ma plimb de colo-colo, ca un caine in cusca.Cand simt ca rabdarea mea se termina, o masina destul de cunoscuta se opreste si Clara imi zambeste, facandu-mi semn sa urc.Imi dau ochii peste cap, fireste, si urc fara sa comentez:
-Ce naiba, tu de unde ai aparut ca o fantoma?!-Spun privind-o incruntata si vizibil nervoasa
-Daca tot sunt o fantoma, zic sa te si sperii cum se cuvine, nu?-Spune zambind si porneste motorul razand.
Daca in toti acesti ani de cand o cunosc, nu ii gaseam nici un defect; acum stiu care e acela:ironia.Dupa un drum de 25 de minute, iata ca ajungem in sfarsit si la club.Cobor agitata, pastrand linistea si cand sa intru, doi tipi masivi, noii bodeyguarzi, cred, ma oprsc.
-Ce naiba?-Spun nervoasa, ridicand privirea la muntii din fata mea.
-Intrarea e interzisa, doamna.Clubul e suspendat definitiv.-Spune unul dintre ei si imi arunc ochii peste cap.
-Ce e?-Spune Clara, intervenind iar eu o trag deoaparte nervoasa.
-Tu stiai ca au pus sechestru pe club?Acum cum naiba imi voi scoate banii?!-Spun nervoasa si aruncand cu piciorul, nimerind niste pungi aruncate pe jos.
-Deci e adevarat.-Vocea lui Alex ne scoate pe amandoua din transa si ma face sa ma intorc nervoasa spre el.Inaintez spre el, incruntandu-mi sprancenele si mai tare, iar el face cativa pasi inapoi.
-Sara, nu cred ca..-Da Clara sa intervina, insa daca nu ar fi fost prietena mea, as fi pocnit-o de mult.
-Sara, jur ca nu stiam ca se va intampla asta.Sahim nu mi-a spus nimic despre bar.Jur.-Spuse Alex, mergand inapoi pana se opreste in zidul cladirii.
-Alex, jur ca daca ma minti, te atarn de primul stalp si acolo te las.-Spun amenintator iar el doar da din cap in mod negativ.
Il las in pace si decid sa plec acasa, insa o masina opreste in fata mea, aproape trecand peste mine.Cand vad cine coboara, nervii urca instant si simt ca tare as vrea s-o paruiesc, ea fiind suspectul numarul doi datorita caruia Sahim s-ar fi 'facut nevazut' la nunta.
-Alexander, unde e...mai, mai, mai.Uite cine e aici.-Spune privindu-ma zambind ironic, in timp ce eu imi incrucisez bratele la piept.
-Maya, scump-o, ce mai faci?-Intreb ironic asteptand cu nerabdare s-o las cheala.
-Excelent.Insa tu..nu vei face mai bine.-Spune si se infige in parul meu, tragand cu putere.
O lupta ca intre pisici se lasa intre noi, iar Clara si Alex sunt pe post de spectatori muti.Nici unul nu pare sa reactioneze, asta desi castigul pare sa fie al meu.La un moment dat, parca treziti la realitate, Alex ma agata de talie si incearca sa ma traga din parul ei; asta in timp ce Clara e pe partea cealalta si incearca acelasi lucru.
Din nervii mei, lovesc oriunde si fara sa-mi pese ca as putea face victime colaterale.Alex, insa, trage cu putere de talia mea, iar mainile mele, par sa nu vrea sa o lase in pace pe acest 'Miss Univers.'Inca nu am uitat ultima noastra 'intalnire', de la petrecere.Cand intr-un final Alex o scoate din mainile mele iar eu raman cu un smoc mare de par blond in maini;desi nu sunt pe deplin satisfacuta, ma bucur ca am reusit macar s-o 'tund' pe tipa asa ca ranjesc ca pentru mine, iar mai apoi ma indrept furioasa spre masina Clarei.
Tot drumul, afurisitul ei de telefon a sunat continuu, insa ea l-a ignorat.Cand am ajuns in fata bvlocului, am coborat insa ea nici nu m-a privit si a ridicat celularul de pe bord, scriind un mesaj.Din instinct, mi-am aruncat ochii pe destinatar si cand am vazut prima litera de A, aproape am ramas fara cuvinte.Am coborat din masina socata si cand am intrebat-o cine era acel 'A'; mi-a raspuns doar prin a-si ridica umerii zambind si pornind masina sa plece.
Am ramas in dubii si asta ma sperie.Sper doar ca nebuna sa nu faca un gest necugetat; iar acel 'A' s-o faca din nou sa sufere.Nu ma simt in stare sa am grija si de ea, dupa o relatie rupta.Eu una, imi sunt de ajuns.Am urcat asadar sus, in apartament, unde am inceput sa ma schimb si mi-am deschis televizorul, vizualizand un film bun.
Clara povesteste:
Pornind spre club, am vazut-o pe Sara plimbandu-se ca un leu in cusca, nervoasa.Am claxonat de doua ori si i-am facut semn sa urce in masina mea neagra, decapotabila.
Desi pe drum am vorbit cu el si mi-a spus ca 'regele a disparut fara urma'; cand am ajuns in fata Sarei, am incercat sa ma comport cat mai natural, ca sa nu-i dau nimic de banuit.Cum as pute-a sa-i spun ca cel care trebuia sa se casatoreasca cu ea, a disparut pur si simplu?!
Dupa un drum tacut si linistit, am ajuns in fata night-clubului si Sara a coborat agitata.Doi tipi masivi i-au blocat intrarea in club si am ramas socata.Cand m-am apropiat sa cer explicatii, iata ca a ajuns si Alex, care deja stia despre asta.Sau macar, banuia.Defapt, banuiam amandoi.
Nervoasa, Sara s-a indreptat spre el privindu-l..sau mai bine zis, 'mancandu-l' din priviri.Brusc, l-am vazut pe Alex lipit de zidul clubului si mi-am zis ca asta e.Acum va scapa tot 'adevarul'.Cand insa, Sara a parut a se calma, iar eu am crezut ca situatia s-a imbunatatit, scorpia de Maya si-a facut simtita prezenta.
-Alexander, unde e...mai, mai, mai.Uite cine e aici -Spuse ea privind-o pe Sara care se opreste cu bratele incrucisate la piept, asta dupa ce era sa fie calcata de Maya.
Din discutia lor, se parea ca se vor mentine la doar atat.O discutie.Insa cand lucuruile au scapat de sub control, iar ele sau incaierat la bataie, o paruiala in toata regula, am incercat alaturi de Alex sa le despartim.
Cu nici un chip, nu ceda nici una din fete.Sara era ca o nebuna inflacarata; iar Maya ca o razboinca invidioasa.Desi le-am despartit cu greu si teama ca se vor incaiera din nou, am decis sa-i dau drumul Sarei, care insa a plecat spre masina mea.Cand Alex mi-a facut semn sa plec dupa ea, l-am ascultat si am urcat la volan, pornind motorul si luand-o din loc.
Tot drumul, telefonul a sunat continuu, probabil Alex fiind ingrijorat ca Sara nu-mi fi 'scos si mie ochii'.Am decis insa sa ignor apelurile lui enervante si am condus in liniste, nici macar avadn curajul sa o intreb de ce e asa de exagerata.
Cand am ajuns in fata blocului, am luat telefonul si zambind, am citit mesajul lui:''Cum e, ati ajuns?' msa intreaba el, iar eu zambesc si incep sa-i scriu inapoi.Nevrand ca Sara sa vada numarul lui, am pornit motorul si desi ea m-a intrebat cine e acel A, am plecat zambind si dand din mana dreapta, ridicata in aer.Pe drum, Alex m-a sunat:
-Clara, ce s-a intampalt, ati ajuns?-Ma intreaba curios si sunt sigura ca este si ingrijorat.
-Da, draga.Am dus-o acasa.Tocmai am lasat-o in fata blocului.Multumit?-Intreb zambind.
-Oh..in sfarsit.Te ador, Claire.Nu stiu ce m-as face fara tine.-Spune el relaxat.
-Oricand, iubire.Oricand.-Spun eu zambind si continuandu-mi drumul spre casa.
-Clara, o clipa.I-ai..spus?-Ma intreaba speriat.
-Nu, stai linistit.Sara nu stie despre noi.Defapt, nimeni nu stie si nici nu va sti.Cel putin, nu prea curand.-Si zambim amandoi.