Sunt ultimele versuri
Pe care ți le scriu
Sunt ultimele resturi
Ascunse în sicriu
...
La ceasul dintre zile
O poezie-ți las
Sunt ultimele mile
E ultimul popas
În codri poezie
Mă spânzur fara glas
Bolnava distopie
Pe ramură ți-o las
Ascultă-mă din umbră
Luceafăr fără suflet
E melodia sumbră
E ultimul meu urlet
O stea mi-i avocatul
Iar luna-i procuror
Mărturisesc păcatul
Tu ești judecător
Sentința este justă
Cu lacrimi o accept
Pe calea cea îngustă
N-am reușit să merg
Copacul mi-i sicriul
Călăul dur e sfoara
Tăind ca bisturiul
Îmi fură primăvara
...
Topindu-mă ca ceața
Renunț să mai răsar
Ca zorii dimineața
În negură dispar
GV