Este atâta prostie în jurul meu că mă tem să merg pe drum , dacă mă tem de ceva azi , mă tem de oamenii care nu citesc ... care au călcat Cartea în picioare și se închină petrolului prelucrat ...Abjecția umană mă motivează să ajung un mitocan , cu aspirații everestice ale consumerismului.Doamne , ajută-mă în jungla de păreri să nu mă rătăcesc , azi nu mai delimitez negrul de alb , răul de bine , bărbatul de femeie și copiii de eprubetă ...
Zilnic iadul ia amploare într-o singură direcție , e atât de frig afară că îmi îngheață cafeaua poeziei ... dar eu nu renunț , sunt un rebel , mă duc seara pe deal, pe lângă plopii fără soț, prin pădurile copilăriei și nu voi strivi corola de minuni a lumii...
I-au Cartea , scumpă și calda mea carte , oglinda sufletului meu ,
Cafeaua e pe masă , stiloul la start , patriarhii se uită din ceruri , și eu mă pornesc ca Gulliver în țara minunilor !
Sunt o fantomă pentru muritori :
Un căutător de comori ! GV
