A trecut o săptâmână de cand ne-a spus Kyle de plecare. Fiecare şi-a vândut lucrurile de care nu avea nevoie sau pe care nu le putem lua cu noi. Acum îmi fac bagajele. Bate cineva în ușa.
-Cine e?
-Kyle.
-Intră!
-Eşti gata?
-Da. Nu-mi vine să cred că plecăm. Mai ții minte cand am dat foc la bucatarie sau când eram toți 7 și ne-am uitat la un film horror si ne-a fost așa frică și ne-am culcat toți în camera mea? O să-mi fie așa dor de locul ăsta!
-O să fie bine, îți promit. Să vezi că o să ne distrăm. Acum hai că trebuie să plecăm. Ți-ai luat tot?
-Da.
În fața casei erau toți.
-Pregătiți de o nouă viață?
-Da!
Am pornit spre aeroport. A da, i-am luat toți banii tatei.
Eram în aeroport de 45 de minute. Mda "o să pierdem avionul dacă nu ne grabim".
-Avionul spre Los Angeles decolează în 10 minute! se aude prin tot aeroportul.
Ne-am luat toți bagajele și am început să fugim, ne împigeam în lume, unii chiar ne înjurau.
* * *
Avionul decolase de o oră, la început eram liniștiți. Eu stau între Adam și Ryan. Mda, Chloe a vrut să stea cu Sam și cei 2 porumbei stau împreună.
-Doriți ceva? ne întreabă stewardesa.
- Eu vreau doua pungi de alune și un tort de ciocolată, spune Adam.
Eu ii dau una după ceafă. Cum dracu să își cheltuiască banii pentru un tort?
-Auu!
-Oooo, spun ceilalți.
- O pungă de alune pentru fiecare, spun eu. Ea ne dă o pungă la fiecare și apoi pleacă.
-Pentru ce a fost asta? întreaba Adam. Ryan înca radea. Se vede că sunt frați.
-Cum să dai atâția bani pe un tort? Vrei tort sau pat? îl mustrez.
-Kyle, potolește-ți sora! țipă Adam.
-Sophie nu e frumos să dai în oameni, spune fratimiu râzând.
-Vrei și tu?
-Okay, gata. Hai să jucăm ceva, spune Kim.
* * *
-Nu mă mai joc cu voi în viața mea, zic eu destul de tare.
-Nu mai arunca cu alune, idioato! îmi spune Ryan.
Ne jucam carți și acum ne certăm și eu arunc cu alune în ei. Viața!
-Nu mai ai ce să vorbești cu mine, Ryan! îi spun eu.
-Dar tu mi-ai aruncat cu alune în ochi, nu eu ție.
-Tu ești un mare idiot, îi spun eu.
Mi-am pus căștile în urechi și am dat muzica la maxim.
* * *
-Libertateeee! țip eu ieșind din avion. Plouă. De ce pana mea plouă? continui eu.
-Idioata, spune Ryan.
Îl ignor. De atunci doar ne certăm.
-Amandoi sunteți idioți, spune Sam.
Am luat un taxi şi după zece minute ajungem în fața unei porți mari de lemn. Kyle deschide poarta și în fața noastră este o casă imensă și în fața ei este o pișcină mare.
-Haideți! spune Kyle.
Intrăm în casă și începem să inspectăm parterul. Are o bucătărue mare, un living mare, o camera care are pereți din sticlă din care poți ieși la pișcină.
-Eu ma duc să îmi aleg camera, țip și fug pe scări. Intru în una mare cu baie, un pat și un dulap.
-Asta e a mea! țip ca să mă audă toată lumea.
Ies din cameră și intru în camera de langă a mea. O văd pe Chleo în ea deci cred că e a ei. Are un pat de o persoană și un dulap. Am intrat în toate camerele. Se pare ca stau între Chloe si Sam și în fața Kim. Am mers de-alungul holului pană am vazut o usă albă cu geam mare şi mat. Am deschis ușa si am văzut o cameră mare, jumătate cu o oglinda mare cât peretele și cealaltă cu multe aparate de sport. Am început să țip până au venit toți să vadă ce mi s-a întamplat.
___________________________
A/N La madia este casa