-Si ce vrei sa fac mai exact? il intreb pe Mike.
-Esti proasta rau, sa mor eu! Trebuie sa iei pliculetele de la Josh si apoi sa il omori. Acum ai inteles? ma intreaba Mike exasperat.
Imi dau ochii peste cap si ii arat degetul mijlociu, apoi ies din sala de chimie.
Holurile sunt pline de elevi nepasatori, pe care ii intereseaza doar viata lor stupida si nu dau doi bani pe cei din jur. Doamne cat urasc liceul.
Eu sunt Joe Moore si am 16 ani. La varsta asta multi ar spune ca trebuie sa fii fericit, sa petreci timpul cu familia, cu prieteni, sa iti intalnesti prima iubire si alte cacaturi din astea.
Eu nu mi-am cunoscut niciodata familia, mama mea a murit cand eram foarte mica, iar tata, de tata nu stiu nimic. In prezent, locuiesc cu matusa mea care nu da doi bani pe mine.
Singurul motiv pentru care are grija de mine este faptul ca primeste lunar o pensie alimentara pentru a ma creste, dar acei bani numai pe mine nu ii foloseste.
Si avand in vedere ca am ramas orfana, fara nicio figura materna care sa ma ia in brate si sa imi ofere dragoste, cu o matusa care ma trateaza ca pe un gunoi, pe la varsta de 13 ani am intrat in depresie.
Georgia, matusa mea, spunea ca ma prefac, ca vreau sa atrag atentia si nu i-a pasat nici macar un pic de problema mea.
Cand am implinit 14 ani, l-am intalnit pe Mike. Eram undeva in spatele blocurilor si faceam ce fac mereu, ma taiam.
De atunci a inceput viata mea de acum. De atunci am inceput sa fumez, sa ma droghez, sa beau in exces si sa lucrez pentru Mike.
Mike este un tip de 18 ani cu parinti milionari. Ai lui sunt mai mereu plecati de acasa, iar el face absolut ceea ce vrea, fara a exista consecinte.
El a format o gasca de 6 oameni, care sa il scoata din toate tampeniile in care se baga, iar pentru asta ne plateste.
Am inceput cu furturi, apoi cu batai si mai tarziu cu ucideri. Am invatat sa nu am mila fata de nimeni si asta m-a ajutat in uciderea celui care nu vroia sa plateasca vreo datorie lui Mike, sau alte chestii cere ii displaceau lui.
In mare, viata mea este un mare rahat.
Ma indrept spre corpul B, unde aveam biologie. Liceul asta ma distruge, dar nu vreau sa ajung sa lucrez toata viata pentru Mike.
In drum spre clasa, sunt impinsa in dulapuri de catre Megan. O sa o omor.
-Vezi dracului pe unde mergi! urlu eu atragandu-le atentia celorlalti elevi.
-Poftim? se intoarce Megan afisand zambetul ei de vipera.
-Megan, jur ca daca nu termini cu joculetele tale tampite, o sa iti rup tot parul din cap!i-am scuipat cuvintele tarfei, apoi am plecat mai repede de acolo pana nu imi pierdeam controlul, nu pot risca sa fiu exmatriculata.
Intru in sala de biologie asezandu-ma in ultima banca, langa David, un alt tip din gasca lui Mike. David imi este ca un frate si este singura pesoana la care chiar tin. El mereu mi-a fost alaturi si stiu ca imi va fi si de acum incolo.
-Hei, Joe!ma saluta David zambind.
Eu imi trantesc geanta pe masa, astfel facand cativa idioti din clasa sa se intoarca.
-Nu aveti treaba? tip eu, elevii ce ne priveau intorcandu-se imediat.
-Ce ai patit? ma intreaba David.
-Megan! suier printre dinti apoi inchid ochii incercand sa ma calmez.
-Eu nu inteleg de ce iti consumi nervii pe ea. E doar o alta tarfa din liceu.
-Nu conteaza, sa schimbam subiectul. oftez eu.
-Ti-a spus Mike de Josh? ma intreaba David devenind serios.
Nu stiu de ce e asa, nu e ca si cum nu as mai fi facut ceva de genul inainte.
-Da si nu inteleg de ce ai fata asta, am mai facut d-astea.
-Josh este un tip periculos. Trebuia sa ne fi trimis pe noi idiotul de Mike! spune David apoi bate cu pumnul in masa.
-Usor! De ce te ingrijorezi asa? Am mai avut de a face cu ei, o pot face din nou.
-Tu nu intelegi! E-...David a fost intrerupt de doamna Jones care intra in clasa trantind usa.
Deci, jur, femeia asta este o scorpie. Parul ei alb si fata alba incercanata, ii dau o infatisare de om mort, iar atitudinea ei nu prea o ajuta. Nici nu cred ca a zambit vreodata femeia asta.
-Moore! La tabla. urla profesoara, facandu-ma sa imi dau ochii peste cap si sa zambesc ironic.
Imi pun picioarele pe banca si ma uit la dna Jones cu acelasi zambet. Ea ma priveste aspru inclestandu-si dintii.
-Moore! Am zis-
-Nu imi pasa ce ai zis! Nu iti e clar? o intreb eu zambind incontinuare.
Profesoara se ridica si bate cu pumnul in catedra.
-Pentru astazi ai un doi! urla ea, iar majoritatea clasei a tresarit, inafara de mine care doar am zambit si David care si-a dat ochii peste cap iritat.
Dupa terminarea orelor nu l-am mai asteptat pe David sa imi spuna de ce era ingrijorat si am plecat spre locul undre trebuia sa ma intalnesc cu Josh.
***
Depozitul. Locul meu preferat. Aici am omorat majoritatea persoanelor care nu se supuneau cererii lui Mike. Nu stiu exact de ce, dar locul asta ma face sa ma simt mai bine, ma face sa ma simt puternica si stiu ca aici eu voi detine controlul.
Ma rezem de zidul rece al depozitului si imi aprind o tigare. Ma uit imptejur si e pustiu. Unde naiba o fi Josh?
O masina intra in raza mea vizuala si parcheaza chiar langa motocicleta mea.
Din masina coboara un tip inalt, bine facut, cu o geaca si blugi negrii din piele, avand sub geaca un tricou alb. Parul lui este negru, iar ochii ii sunt acoperiti de lentilele fumurii ale ochelarilor de soare.
Tipul se apropie de mine dandu-si jos ochelarii. Ma priveste din cap pana in picioare, apoi se uita in ochii mei amuzat.
-Mike a trimis un copil sa ii faca treburile murdare?
Imi ridic o spranceana la el, iar in secunda urmatoare, este la pamant cu mine deasupra lui. Ii pun pistolul la tampla si ii spun:
-Copil zici, huh? Unde sunt pliculetele? il intreb eu dur.
-Pustoaico, inceteaza pana nu te ranesti! ranjeste el la mine, facandu-ma sa ii dau un pumn in stomac.
-Unde sunt? mai intreb eu odata, de data asta accentuand fiecare cuvant.
-Mai intai vreau banii! incearca el sa spuna dar iese mai mult ca un icnet.
Maraind, ma dau jos de pe el si ma uit incruntata la el. Scot din spatele blugilor plicul cu banii.
-Randul tau! ii spun eu dur.
Ranjeste la mine si in urmatorul moment, sunt rupta din realitate.
