Ethan strânse atât de tare în mâini buchetul de flori încât începuse să tremure. Era Crăciunul, iar el era singurul care se afla pe întreaga stradă. Mulți sărbătoreau împreună cu familia lor. Însă el o avea pe Celia. Nu putea să o lase singură în aceea zi. Ziua de naștere a ei.
— Floarea de nu-mă-uita va face mereu parte din tine. zise, așezându-se în genunchi. Pentru că nu o să te pot uita niciodată, îngerule.
Îi atinse piatra de mormânt și începu să plângă. În ziua aceea se împlinise un an de la moartea ei sfâșietoare. Mormântul ei era mereu plin de florile aduse de Ethan, iar băiatul întotdeauna venea și vorbea cu ea. Nu voia să se simtă singură. Celiei lui nu-i plăcea singurătatea.
YOU ARE READING
The Girl Made Of Flowers [editat]
Short StoryVeni. Vidi. Amavi. ❝ - Florile cresc și mor doar pentru frumusețea lor. Însă tu, draga mea Celia, ești o floare nemuritoare. ❞