Army (partea a II-a) {Kpop fic}

Capitolul V

-Ji Eun! Ji Eun!

Unde s-o fi dus? Oare am confundat-o? Devin paranoic, o vad peste tot, insa totul e doar in mintea mea.

Trebuie sa accept ca am pierdut-o pentru totdeauna.

  Dar, sunt sigur ca de data asta nu mi-am imaginat. A fost aici, stiu asta! De ce se ascunde de mine?!

Este adevărat,  m-am purtat mizerabil cu ea, insa nu e doar vina mea, a plecat in America cand eram pe punctul de ai mărturisi totul, de la sentimentele mele, pana la scuzele pe care i le datorez.

 

    M-am întors către fanii care insistau sa le dau autografe. Am trecut printre ei cu capul plecat. Imi ador fanii, fara ei nu as fi putut ajunge ceea ce sunt in momentul de fata. Nu ii pot ignora.

Hhh...mi-am ridicat dezamăgit privirea spre ei, am înșfăcat un pix si am dat cat de multe autografe am putut apoi m-am îndreptat catre restul trupei.

   -Tu, nu poti merge acolo, mi se adresează managerul.

    -Hh...Am o zi proasta asa ca nu ma enerva si tu. Te pot juca pe degete,  ai uitat?

    -Nu ai permisiunea de a merge acolo.

    -Aish, ce s-a intamplat cu tine? Huh?!

   -Doar membrii trupei au voie.

    -Iti bati joc de mine, asa-i? Nu am chef de glume,  sunt intr-o dispoziție proasta.

   -Ma tem ca nu este o gluma. Am primit ordin sa-ti spun sa semnezi hârtiile care dovedesc ca părăsești trupa.

   -Dar...ce s-a intamplat? 

    -SungGyu,  esti depresiv. Prea depresiv. Tu nu erai asa. Te încurci mereu pe scena. Uiți cuvintele,  uiti pașii de dans iar asta ii face pe ceilalți sa arate jalnic. A fost ultima greșeală a ta. Te așteptăm in  Coreea pentru a semna.

    -Cum adica "te așteptăm in Coreea"?! Mergem impreuna!  La ce ai vrut sa te referi? !

    -Din nefericire doar membrii trupei...

   -Ceea ce spui e ca sunt blocat intr-o tara straina fara bani si fara casa?! Singur?!

   -Noi vom pleca, mi-a parut bine, domnule.

    Nu, nu pot pleca. Nu ma pot lasa aici! De ce asa brusc? Toti fanii sunt datorita mie! Nu ma pot da afara, aveam un contract.

   Hh...ce-i de făcut?  Sunt falit si...oh, bagajele mele au ramas la manager.

   De ce mi se întâmplă asta mie?!

  Brusc, unul din fani vine spre mine, ma apuca de mana si ma trage dupa el, intrerupandu-mi gandurile. Era o femeie. Parul sau era lung si negru.  Nu ii puteam vedea fata, aceasta fiind acoperita cu o eșarfă si o pereche de ochelari de soare.

   Cine ar putea fi?

       //Perspectiva lui Ji Eun//

Dupa ce mi-a pierdut urma, m-am ascuns dupa o clădire,  privindu-l.

.

.

.

   SungGyu tocmai a fost concediat si totul este din vina mea. Si-a pierdut concentrația din cauza mea.

    Nu-l pot lasa singur in lumea asta mare,  adica, pur si simplu sta, sta in același loc de 10 minute. Sta ca un cățeluș plouat care iti copleșește sufletul si n-ai cum sa nu-l ajuți.

  Am scos din poșetă o eșarfă si o pereche de ochelari de soare. M-am îndreptat catre el și...ei bine,  acum e acum, l-am apucat de mana facandu-l sa ma urmeze.

 

__________________________

   Heii pufosenii :"3. Craciun Fericit tuturor! (Da, sunt conștientă ca Sărbătorile au trecut,  este o urare mai intarziata, dar nu-i bai).
   Imi pare rau ca n-am mai postat dar sufăr de...lene acută :'(. Cu toate astea am postat capitolul.  Luati-l ca pe...un cadou întârziat de Craciun.
  Love you all ♥♥