~Capitolul 1~Reîntoarcerea~

43 0 0
                                    

~Ryujin pov.~
Astăzi este ultima mea zi pe insula Jeju. Acum o saptamana am decis, împreună cu colegii si profesoara mea din generală sa facem o mini excursie, toți, pe insula Jeju. Astăzi ma întorc în Seoul, la trupa mea si la liceu.

~Peste câteva ore~
Acum câteva minute am ajuns in Seoul si am luat un taxi pana acasa, unde, cred, si sper ca ma asteapta Yeji, Lia, Yuna si Chaeryeong.
Am intrat în casă, si era întuneric beznă. Apăs pe intrerupator si observ cum se luminează toata încăperea, si de dupa canapea si de dupa blatul din bucătărie, sar mai multe persoane, unele cunoscute, dar unele nu, si striga surpriza, si apoi la multi ani. Am rămas surprinsă si fara cuvinte, chiar am uitat complet de ziua mea. Fetele au venit la mine si m-au îmbrățișat într-o îmbrățișare foarte strânsă dar călduroasă de parca nu m-au mai vazut de 1 an, apoi mi-au spus:
Y: La multi ani, scumpo!
Eu: Multumesc!* spun eu aproape cu lacrimi în ochi*
Cr: Du-te sus si pregatestete.
Eu: Dar nu am cu ce!
Toate: Oo, ba da, ai.
Eu: Cum adică?
Yu: Du-te si o sa vezi.* spune ea facandu-mi loc sa trec *
M-am uitat putin ciudat la ele, dar intr-un fel si entuziasmată de ce ma astepta in camera mea, apoi am plecat sus, în camera mea. Am intrat in camera si pe pat am vazut astea:
Rochia:

 Am intrat in camera si pe pat am vazut astea: Rochia:

Oops! This image does not follow our content guidelines. To continue publishing, please remove it or upload a different image.

Si pantofi:

Eu: Daebak!!(minunat/super/uimitor) Rochia asta chiar mi se potriveste

Oops! This image does not follow our content guidelines. To continue publishing, please remove it or upload a different image.

Eu: Daebak!!(minunat/super/uimitor) Rochia asta chiar mi se potriveste.
M-am îmbrăcat, încălțat, machiat si mi-am facut părul cu placa, si am coborât jos în sufragerie. Cand coboram scările i-am văzut pe cei din NCT Dream, dar în special pe Jaemin. Eram atât de orbita de aura imaginară pe care o avea, încât m-am împiedicat si...

~Jaemin pov.~
Eram la marginea scărilor, ma sprijineam de balustrada si vorbeam cu Haechan, pana cand aud niste tocuri coborând scările, mi-am întors privirea, si am văzut-o pe Ryujin, fata pe care am  placut-o din clipa în care am vazut-o pe scena. M-a observat si ea, apoi s-a împiedicat de marginea scărilor si era sa cada, eu, din reflex, nu stiu cum am facut, dar am prins-o. Am stat câteva minute asa, apoi ne-am retras amândoi ca speriatii.
R: Scuze!
Eu: Nu-i nimic, se mai intampla.
R: Da, oricum multumesc!
Eu: Pentru nimic.
Mi-a zambit, cu zambetul ei de milioane, apoi a plecat.

Hc: De ce ai lasat-o sa plece asa usor?

Haechan stie ca o plac, el este singurul din trupa in care pot sa am incredere.

Eu: Ce vroiai sa fac?
Hc: Nu stiu, sa o întrebi daca vrea sa iasa cu tine!
Eu: Nu stiu ce sa zic, daca ma refuza?
Hc: Ai incredere!
Eu: Alta data.
Hc: Poate alta data va fi prea tarziu.
Eu: Ai dreptate...

Sper sa va placa, si scuze pentru greseli.😊❤

~IDK...YDK?~ Where stories live. Discover now