Anul 2086

Capitolul 5

Alfa Alarick:
Imi las jos din brate frumoasa pereche cand ajungem in aripa cu spitalul si ma indrept catre asistenta de la receptie.
-Alfa! Ma saluta politicos Carina, asistenta
-Buna Carina! Stii ceva de baietelul adus mai devreme aici?
- Lucas? Cel cu apendicita?
Cand ii aude numele, Cassandra se apropie si ea de receptie si incepe sa devina agitata. O cuprind de talie ca sa o linistesc dar gestul meu pare sa o incordeze si mai tare si ramane impietrita. Oftez usor si aprob din cap catre asistenta sa stie ca la Lucas ma refer.
- Tocmai a iesit din operatie, totul a mers bine, este in camera 201 ultima pe stranga Alfa.
-Multumesc Carina! Ii zambesc usor si ma indrept catre camera cu pricina.
Cassrandra:
Il urmez pe Alfa pana in camera cu pricina si il vad pe Lucas intins pe un pat de spital, rosu in obrajori si destul de vioi. Pare sa fie totul bine cu el. Langa pat este o femeie cam de 30 de ani care se uita cu ochii mari si speriati la noi.
-Alfa, Luna! Ne saluta ea! Nu stiu de ce imi zic toti Luna! Nu cred ca o sa ma numeasca pe mine Luna! Provin dintr-o haita relativ mica si nu stiu nimic din ce inseamana sa fi o Luna!
- Buna Alexandra! Tu esti responsabila pentru Lucas? O intreaba Alfa Alarick pe femeie pe un ton foarte autoritar si dur.
O vad pe tanara femeie cum inghite in sec si incepe sa isi mute greutatea de pe un picior pe altul.
- Da raspunde Alexandra pe un ton stins si cu capul in pamant.
Il vad pe Alfa ca incepe sa spumege de nervi si sa isi inclesteze pumnii. Nu stiu cum sa il calmez ca sa nu sara la gatul bietei femei si sa nu faca o scena de fata cu Lucas.
- Cred ca ar fi mai bine sa discutam afara, le sugerez pe un ton diplomat si amandoi intorc brusc capul spre mine.
Iesim pe culoar si  astept sa inchida usa.
- De ce nu l-ai crezut pe Lucas cand ti-a spus ca il doare burtica, o intreb pe un toc calm si detasat inainte sa apuce Alfa sa ii zboare capul.
- Nu e prima data cand se plange ca il doare ceva si il duc la doctor de frica sa nu aiba ceva grav si descopar ca de fapt are nevoie doar de atentie. Imi raspunde Alexandra inca cu capul in pamant.
- Eu o sa am grija ca Lucas sa fie mai responsabil cu astfel de lucruri, sa nu se mai planga daca nu este adevarat pentru dupa nu o sa il mai creada nimeni, iar trebuie sa imi promiti ca daca vreunul dintre copii orfani se mai plange la tine mai mult de 2 ori cu aceasi durere il aduci la spital.
- Da, Luna! Promit! Multumesc pentru intelegere.
- Poti sa pleci Alexandra! Tuna vocea lui Alfa din spatele meu si incremenesc cand imi dau seama ca am vorbit peste el si practic am luat eu decizia ca Alexandra nu o sa fie pedepsita pentru ca a fost neglijenta cu copii.
-Alfa, Luna! Ne saluta femeia si dispare imediat dar eu nu pot nici macar ca inclin din cap de teama ca o sa raman fara el.
- De unde ti-a venit sa decizi tu ce o sa pateasca Alexandra, sa pui tu intrebarile si tot tu sa ii zici ca nu e nimic daca "promite" ca o sa fie totul bine. Baiatul asta putea sa moara din cauza neglijentei ei. Imi spune pe un ton jos si autoritar pe care sa il aud doar eu
- Eu...scuze Alfa! Nu am vrut! Accept orice pedeapsa si nu o sa se mai repete, ii spun cu capul in pamant!
- CE NU PRICEPI CA NU VREAU SA ITI FAC NIMIC! Imi urla in fata si ma scutura de umeri, lucru care ma face sa plang in hohote.
Ofteaza puternic si ma lipeste de pieptul sau. Voiam doar sa ii amintesc Alexandrei ca actiunile ei au consecinte.
- Linisteste-te te rog amor!
Reusesc intr-un final sa imi calmez plansul si imi ridic capul de pe pieptul sau.
- Hai sa ii explicam lui Lucas de ce nu este bine sa minta
Intram in camera micutului si Alfa se aseaza usor pe pat, iar eu raman cu capul plecat langa usa.
-Lucas, stii povestea cu Ion si cu lupul?
- Da, Alfa! Ion a mintit ca a venit lupul si cand a venit de fapt nu l-a mai crezut nimeni.
- Exact Lucas! De aceea nu e bine sa mintim ca ne doare burtica sau orice altceva cand nu este adevarat. Alexandra nu te-a mai crezut si puteai sa patest ceva foarte grav.
- Nu o sa mai fac! Zice Lucas pe o voce tremurata
Alfa il pupa pe crestet si se ridica de pe pat.
- O sa trecem pe la tine maine micutule, bine?
- Da, Alfa, Luna! Ne saluta politicos
Il urmez pe Alfa inapoi pana in biroul sau in tacere. Am ajuns aici de nici 24 de ore si l-am enervat de cel putin zece ori. Mama ar fi foarte dezamagita de mine, iar tata ar zice ca fac familia de rusine. Gandul asta imi umple ochii de lacrimi.
-Nu mai plange amor! Nu am vrut sa tip asa de tare la tine! Iarta-ma imi spune pe un ton scazut si trist
De ce imi cere scuze? Ma intreb dar nu indraznesc sa il intreb si pe el.
-Hai sa vorbim despre ceva mai vesel! Stii ce e ceremonia de devenire Luna?
-Nu Alfa, dau din cap ca un copilas mic. Rade putin de gestul meu dar nu spune nimic legat de el
- Ceremonia este momentul in care tu aparti acestei haite. Ti se sterge tatuajul cu care te-ai nascut si care arata ca apartii fostei tale haite si o sa iti apara tatuajul haitei noastre, amor. Este un semn de infinit si un "forever" langa ca sa semnifice ca o sa fim mereu unul alaturi de celalalt. Tatuajul o sa iti apara pe incheietura de la mana la fel ca si cel de la fosta ta haita. De asemenea in cadrul acestei ceremonii o sa ne marcam unul pe celalalt.
Cand ii aud vorbele ma cutremur violent. Sa ma marcheze in fata atator oameni, dar nu e ceva placut. Stiu ca doare si ca de obicei femelele lesina dupa experienta asta. Si ce e aia sa il marchez si eu pe el? Imi observa disconfortul imediat
- Nu e obligatoriu dar noi practicam asta de generatii bune si ne face sa ne simtim mai uniti. Nu o sa te marchez cu forta amor, daca nu vrei o sa le spun tutoror de la inceput ca nu esti pregatita sa nu se astepte la mai mult. De cele mai multe ori caldura si admiratia pe care o simti de la toti cei din haita te ajuta sa treci peste emotiile de a fi in fata atator oameni. In fine, putem sa discutam asta si mai tarziu. Dupa este o petrece care tine toata noaptea. Ti-am sunat si parintii si o sa ajunga aici vineri dupa-amiaza, impreuna cu fratii tai desigur.
Imi ridic capul brusc cand ii aud vorbele si simt cum incep sa tremur si nu ma pot controla. In fosta mea haita daca parintii fetei erau chemati de catre partener fara ca aceasta sa fi adus pe lume un copil insemna doua lucruri: ori a facut ceva extrem de grav si urmeaza sa primeasca o pedeapsa colosala la care trebuie sa asiste si familia ca sa inghita rusinea adusa sau urmeaza sa fie omorata tot asa din cauza unei greseli majore. Nu stiu ce am facut atat de grav, e drept ca meritam cateva pedepse dar nu cred ca am facut nimic atat de grav.
- Pot sa fiu scuzata? Intreb pe un ton tremurat si slab de am crezut ca nici nu o sa ma auda
Aproba din cap si eu aproape ma izbesc de usa in graba de a iesi cat mai repede din birou.
Ma ascund in camera in care am dormit si seara trecuta si plang pana adorm.