34. Good Kisser

Începe de la început
                                    

- L-ai cam pus pe jar în ultima vreme. 

- Se complică singur. Eu nu îl pun să facă nimic. 

Troye a pufnit amuzat. 

- Soţia mea a auzit că te-ai întors şi ar vrea să te cheme la o cafea. Ochii lui Troye sclipeau.

- O Doamne, da, cât mai repede.

- Vrea să faci cunoştinţă cu micuţul nostru. 

- Cu cine? A spus ea nedumerită... a... aţi făcut un copil? Doamne, Troye, felicitări! Mă bucur aşa mult pentru voi! L-a îmbrăţişat pe Troye afectuos. Hailey chiar merita asta, mai ales după cât se chinuise să aibă copii. Richard nu mi-a spus asta. 

- Lui Richard nu îi prea plac astfel de discuţii. 

O săgeată i-a străpuns inima. Lui Richard nu îi plăcea niciun fel de discuţie. 

- Întotdeauna o plăcere, trebuie să te las singură, crezi că te descurci cu ăla?

- Va fi floare la ureche, a spus ea ducându-şi vaza aproape de cap. 

Bărbatul a ieşit râzând cu gura până la urechi. 

***

Ar fi vrut să îi arate primului ei client o atitudine mai profesionistă. Dar intrase în "acţiune" precum o împiedicată. Ceea ce şi era. Fugise până la parter să îşi ia ceva de mâncare şi deşi mai avea o jumătate de oră până să îl întâlnască pe bărbatul cu pricina nici nu se gândise să se grăbească prea tare. Pe lângă faptul că fusese coadă în micul bar cu gustări amenajat la parter şi nu dorise să se bage în faţa subalternilor săi, a fost coadă şi la lift întrucât a fost nevoită să urce scările în fugă ca să ajungă la timp. Ca bonus s-a împiedicat pe scări şi şi-a rupt un toc. Aşa că acum încerca să meargă fără să şchiopăteze şi să se ţină drept în acelaşi timp. Intrase în sala de şedinţe arătând ca lovită de un uragan pentru că părul ei era ciufulit şi hârtiile de care avea nevoie erau împrăştiate în grabă printr-un dosar. Probabil că avea şi firmituri la gură de la cornul cu ciocolată înfulecat în grabă şi rujul ei era întins. Înghiţise în sec când a dat cu ochii de silueta din sală. 

- Richard dragul meu a trecut atâta t...! A exclamat femeia surprinsă aproape sărind pe ea. Oh, Anastasia... 

- Pot să ştiu şi eu de când tu şi soţul meu vă sunteţi atât de "dragi"? A întrebat ea enervată intrând în acţiune.

Gloria a rămas tăcută privind-o cu ruşine. 

- Încă aştept un răspuns. Ce treabă ai tu cu soţul meu? Şi ce naiba cauţi aici?

- Wesley n-a putut să vină şi am decis că decât să anulăm întâlnirea mai bine să...

Luminiţa din capul ei s-a aprins. Wesley, Wesley Brown era iubitul Gloriei. Cum nu realizase asta până acum?

- Lasă asta! Te-am întrebat ceva! 

- Eu nu am... 

Uşa s-a deschis brusc scoţându-l la iveală pe Richard extrem de furios. A luat-o pe Anastasia de cot ignorând prezenţa Gloriei, care scăpase cu viaţă de privirea ucigătoare a Anastasiei. A tras-o pe biata fată după el pe hol printre privirile suspicioase ale angajaţilor. 

- Richard... Richard încetează, îmi rupi cotul! Au atras câteva priviri de-ale angajaţilor.

- La ce vă holbaţi?! A strigat el furios. Toată lumea s-a pus pe treabă băgându-şi capul între umeri.

- Chiar era nevoie să faci o scenă în faţa angajaţilor?! A strigat ea ajunsă în birou scăpând din mâna lui. 

 - Continui să mă disperi cu atitudinea ta! A strigat el la rândul lui. Cum îndrăzneşti să mă laşi acolo?!

Între abis şi paradisUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum