Teroarea trecutului: Schimbarea trecutului

Timpul nu le rezolvă pe toate

După o noapte în care cei cinci au discutat despre ce se întâmplase în ziua precedentă fără a mai avea timp să doarmă, Emily și Eddie se retrag într-un colț al temniței pentru a putea vorbi între patru ochi. Emily le spuse ce pățise și celorlalți pentru că considera ca într-un grup de prieteni ar trebui să nu existe secrete, dar voia să îi explice mai detaliat lui Eddie deoarece ea simțea că el trebuia să știe și motivul pentru care făcuse ceea ce făcuse.

-Credeam că ești tu și chiar voiam să fac asta, spune ea rușinată, ce proastă sunt , trebuia să știu că unul ca tine nu s-ar uita niciodată la o fată atât de naivă ca mine.

Emily se abține să nu plângă strângând puternic pumnul.

-Emily... nu cred că aș putea să te mint spunându-ți că nu te plac, privește-mă! Pot fi nominalizat pentru tocilarul anului.

-Nu, spune Emily zâmbind printre lacrimile care nu puteau fi oprite.

-Ba da, spune Eddie dând afirmativ din cap, chiar aș și câștiga. Ești singura fata care se uită la mine și nu vede o temă umblătoare.

-Fetele acelea sunt niște proaste, adaugă Emily iritată, nu știu ele ce pierd.

-Nu pierd o comoară la fel de prețioasă ca tine.

Emily își ridică privirea surprinsă și se uită sper Eddie care era foarte încordat și roșu la față.

-În timp ce eram inconștient am avut un vis cu tine, în care noi făceam... ei bine , știi tu, cred că până la urma o parte din mine era acolo, dar nu controla situația.

Emily se apropie.

-Tu chiar ai vrea să fi cu mine chiar dacă nu ne ciondăneam noi la început? Întreabă Eddie scărpinându-și ceafa.

Emily se apropie și îl sărută pe băiatul care nu mai dădea semne de viață simțind-se ca în al nouălea cer doar la atingerea buzerelor fetei.

-Nimic nu m-ar face mai fericită, îi șoptește Emily.

Cei doi se iau de mână și se întorc se pre noi.

Nick observă ceva schimbat ceva schimbat, chipurile lor păreau a fi pentru prima dată în ultima vreme cu adevărat fericite. Da, erau cu toții în anul o mie șapte sute. Da, ar putea fi uciși în orice clipă. Da, Eddie nu era cel mai fantastic băiat din lumea asta nenorocită. Da, Emily nu era ce mai bună fată, dar acum cu toată sinceritatea, cine crede că poate să își aleagă marea dragoste ca fiind un om perfect este un mare fraier. Da, te îndrăgostești de o persoana poate pentru că ți-a plăcut de mai mult timp de aceasta sau deoarece îți place cum arată, dar de cele mai multe ori ne îndrăgostim fără să vream asta. Iubirea se naște de cele mai multe ori, în cele mai neașteptate momente făcându-te să faci lucruri pe care până atunci le considerai penibile și pur și simplu inutile. Iubirea te face slab, te face vulnerabil, te face să nu mai ști cine ești cu adevărat, te face să suferi, dar într-un final te face fericit, iar pentru persoana iubită ai putea face orice și asta pentru omenire este un lucru uimitor. Oamenii sunt niște ființe atât de evoluate: au îmblânzit animale, au descoperit atâtea lucruri, controlează întreaga lume, au fost chiar și pe lună, dar nu se pot opune propriului suflet.

Se vedea pe chipurile lor că erau plini de iubire care urma să le devină prietenă, dușman, dar îi va uni mereu.

Nick s-a ridicat uitându-se în continuare la cei doi îndrăgostiți.

-Care va fi numele vostru de cuplu? Întrebă acesta.

Eddie aruncă o privire serioasă spre Nick după care se uită spre Emily care se sprijină de pieptul lui și răspunde: