Bro code

Capitolul 2

     Mi-am deschis ochii cu greu , ma simteam de parca un tir ar fi trecut peste mine .
     Stai, ce se întâmplase mai exact? Imi amintesc doar ca eram la ora de științe,  apoi a apărut Eva iar acum sunt întinsă pe un pat de spital . Mi-am dus mâna la cap , ma durea foarte tare iar ochiul meu drept imi sangera .
     Atunci se deschise usa camerei si o doamnă îmbrăcată în alb cu părul blond intra grăbită , venind spre mine.
    - Bună scumpete , te-ai trezit? Cum te simti ?
    Am incercat sa formulez o propoziție coerenta in capul meu pentru a-i explica exact ce ma durea
    - Bine . Am raspuns eu in cele din urma
     - Nu trebuie sa spui nimic acum , doar odihneste-te . Bine?
     - Da .
    Doar atat eram in stare sa spun .
Doamna blonda se pregătea să iasă din nou din camera cand mi-am dat seama ca nu stiam unde sunt sau ce se întâmplase.
    - Stati!!!
    - Da Robin , esti bine?
    - Ce s-a întâmplat,  unde sunt ?
    - Nu am timp sa iti explic acum tot , dar am sa trimit unul din prietenii tai de afara sa vorbiti .
     - Bine .
    Stai , ce prieteni ? Cine e mai exact afara?
  Doamna Blonda deschise usa si iesi lasandu-ma singura cu gândurile mele , dar nu pentru mult timp . Eva intra zgomotos in încăpere cautandu-ma cu privirea .
     - Aici erai ! Tipa ea , facandu-mi urechile sa tiuie un minut .
   Se arunca pe mine într-o imbratisare de urs de parca eram pe moarte sau ne ne mai văzusem de ceva vreme .
     - Ce s-a întâmplat? O intreb eu
     - Nu iti aduci aminte?
  Părea mirată , orice s-ar fi întâmplat probabil a fost important .
     - Ai intrat într-o cearta . Una mare
     - Imi amintesc acum. Dylan se bătea cu un băiat în fața scolii .
     - Cu Noah , dar da.
   Noah , tpul roscat ce ma rugase sa-i fac o favoare inaintea orei domnului Ronald . Imi amintesc totul acum , ce ma apucase? Stiu doar ca am simtit ca trebuie sa il ajut cumva .
     - Noah e bine? Intreb eu in cele din urma
     - Da , de fapt este chiar afara .
     - El m-a lovit ?
     - Nu ,te-ai băgat în fața lui Dylan exact cand voia sa-i dea lovitura finală. Ai încasat pumnul lui si ai oprit toata povestea.
      Usa se deschise iar exact atunci un roscat inalt se ivi din crapatura ei .
     - Pot sa intru ? Întreba el
    Fata lui era acum bandajata dar inca puteai vedea ca ochiul lui drept era vanat iar buza de jos un pic umflata .
     Eva se uita la mine cerandu-mi aprobarea . Eram curioasă de ce avea să spună asa ca am dat din cap afirmativ.
      - Poti intra . Spuse ea autoritară
     Noah isi făcu loc spre patul pe care eram întinsă .
      - Cum te simti ? Ma întreba el
     Am incercat sa ma ridic in fund pentru a-i arată că nu sunt slabă,  pot sa incasez un pumn si sa ma ridic din nou . M-am sprijinit cu spatele  de peretele alb-imaculat din spatele meu .
      - Sunt bine . Incercam sa par curajoasă dar probabil nu imi ieșea prea bine .
      - Ma bucur ca esti bine . Zâmbi tâmp dar cumva zâmbetul ala ma făcea sa rad , incerca sa se comporte frumos dar nu prea ii iesea .
      - Tu esti bine? L-am întrebat curioasă
      Rănile lui păreau de zece ori mai rele decat ale mele .
      - Da , normal , nu-ti face griji .
      - Hei Robin ma duc pana undeva dar am sa revin , bine? Spuse Eva
      Nu stiu ce punea la cale dar i-am spus că bine si ea a plecat în câteva secunde din camera trantind usa in urma ei .
      - Cred ca iti sunt dator cu o favoare , imi spuse el imediat ce Eva plecă. 
      - Dap , cam asa .
     Noah statu câteva secunde sa se gândească apoi se uita la mine .
      - Diseară ne vedem in fata casei tale la 8 fix .
      - De ce?
      - Am sa ma revansez. Zâmbi cald parca mândru de ideea sa .
      - Stai , de unde sti unde locuiesc ?
    Se ridică si se îndrepta spre ieșire
      - Nu stiu , zâmbi el înainte să plece grabit .
     Nu mai inteleg nimic dar nu contează pentru că după câteva minute Eva reveni.
      - Ce ti-a spus ?
      - Noah?
      - Da normal! Iti place de el?
      - Nu, normal ca nu , de abia dăca-l cunosc .
     Nu putea sa imi placa de un băiat pe care il cunosc de asa de putin timp .
      - Probabil nu iti aduci aminte dar după ce Dylan ti-a tras pumnul acela Noah nu a luat-o prea bine .
     - Cum adică?
     - Te-a luat in brate si a sprintat practic spre cabinetul medical din scoala .
    - Și eu as fi facut la fel daca a-si fi fost in locul lui . Exagerezi
    Eva trăgea concluzii pripite la orice pas , asa era ea dar asta parca e prea de tot . S-a întrecut pe sine însăși , merita un premiu pentru asta .
     - Ce ti-a spus ? Întreba ea
     - Dupa ce ai plecat tu a spus că are ceva de făcut si ca trebuie sa plece .
   Nu-mi place sa-mi mint cea mai buna prietena dar daca ii spuneam adevărul ar fi început sa-si faca scenarii neintemeiate si fix de asta nu am nevoie acum .
     Eva parea sincer dezamăgită,  de parcă s-ar fi așteptat să se întâmple ceva măreț in doar cele 5 minute in care a lipsit .
     - De ce ai plecat asa ? Am intrebat-o eu spargand gheata
     - Voiam sa va las singuri sa vorbiti dar observ ca nu trebuia sa ma sinchisesc .
     -  Termina cu prostiile .
     - Bine , bine gata . Hai sa te ducem acasa orele s-au terminat de mult .
     - De abia astept sa vad ce o sa spuna mama despe ochiul meu vanat .
     - Hai sa mergem .
   M-am ridicat de pe pat si mi-am luat ghiozdanul de pe jos  .
    - Sunt gata , i-am spus eu Evei , hai acasa .