Scrisori de la o fana

A doua scrisoare

Am incercat sa adorm dar nu am reusit asa ca am citit toate acele scrisori din ultimii trei ani.  Nu au fost deloc asa cum credeam eu ca vor fi. Nu erau genul de scrisori trimise de la fanele nebune .

Erau scrisori pe tema unor subiecte triste sau scrisori ce abordau o intamplare fericita. Imi povestea multe despre ea si ceea ce i se intampla. Din nici o scrisoare nu lipsea sentimentul de nesiguranta .

Imi scria mereu cum ii era dor  de mine chiar si dupa ce ma vedea . Au fost si multe scrisori doar cu incurajari . Acele scrisori m-au intristat pentru ca nu am putut afla mai multe despre ea.

Prins in acele scrisori, fara sa imi dau seama era din nou seara. Mi-am facut un dus si m-am imbracat cu ce am gasit .

-Prostule! Cum sa iesi asa?Daca ea te va vedea?
 

  M-am indreptata din nou spre baie si m-am aranjat dupa care mi-am ales niste haine putin mai decente , care sa nu arate a fita dar nici a nepasare. 

In drum spre magazin m-am uitat imprejur... nu era . Ea, nu era. Nu o puteam vedeam, iar daca o vedeam nu stiam caera ea..

-Annyeong! Noona, scrisoarea mea? Intreb eu nerabdator . Eram curios ce i se mai intamplase fetei.

-Scrisoarea? Ooo , acea scrisoare. Fata aceea tocmai a plecat. Acum 15 minute sa fi fost? Se intreba singura, uitandu-se la mine.  Era mult mai confuza decat eram eu.

-Inteleg ... Eram prins in ganduri. Nu imi doream sa o vad dar parca imi doream. Nu imi doream sa o cunosc dar parca imi doream . Nu imi doream sa vad caum arata dar parca tanjeam dupa ea.

-Ce zici de un ceai fierbinte cu lamaie? Intreba politicos doamna de dupa tejghea.

-Se poate? Intreb eu zambind aprobator.

   Acea noona imi intinse ceasca cu ceai . Era la fel de draguta ca mama ei. Veneam des si vorbeam cu acea matusica. Ea era singura care ma intelegea , si desi stia cine sunt nu profita de asta.

-Noona, multumesc pentru ceai. Eu voi pleca.Cat iti datorez? Intreb in timp ce im scoteam portofelul ce se afla in buzunarul din spate al blugiilor.

-Nu imi datorezi nimic. E din partea casei.

-Multumesc!

 Dau sa ies din micul magazin cand imi dau seama ca nu luasem scrisoarea. Ma intorc repede intreband-o din nou de scrisoarea mea.

-Noona, scrisoarea mea? Intrebam eu in timp ce incercam sa o gasesc cu privirea.

-Am crezut ca ai uitat. Uite aici . Spuse acesta in timp ce imi intindea scrisoarea .

  Am facut o plecaciune in semn de la revedere dupa care am plecat. Eram nerabdator sa citesc noua scrisoare . 

Ajuns acasa m-am aruncat in pat,am inspirat adanc dupa care am desfacut scrisoarea.

,,Heii Oppa! Ai fost bine? Sunt atat de fericita! Acea unnie mi-a spus ca mi-ai citit  scrisoarea. Nici nu stii cat de fericita sunt acum . Iti multumesc. Acum stiu ca nu mai scriu peretiilor. Te-am vazut astazi in timp ce mergeai la magaznul din colt . Erai foarte frumos Oppa, ca deobicei. Tu esti mereu frumos. Multumesc ca mergi chiar tu dupa scrisori.Eu nu am curajul sa ti le aduc personal.  Astazi am avut o zi foarte buna! Cred ca din cauza ta . Ma bucur ca dupa mult timp ti-am revazut zambetul angelic. Dar..acum imi lipsesti si mai mult Oppa ... ''  Cu drag , Ha Neul.

***

 Heii :o3. Imi cer scuze daca momentan este putin mai plictisitoare. Va asigur ca imediat ce va evolua povestea dintre ei, va fi mult mai frumoasa si interesanta  iar capitolele mai lungi.