Capitolul 2

411 31 2
                                    

- Rich eşti gata?

- Da mami.

- Lucas?

- Da iubito.

- L-ai dus pe Sparky la vecina şi ai pus bagajele în portbagaj?

- Da Naty.

- În regulă atunci ne rămâne să îl luăm pe tata de acasă apoi să plecăm spre aeroport.

Ieşim din casă iar Lucas o încuie. Ne urcăm cu toţi în maşină apoi plecăm spre casă în care am copilărit. Când ajungem acolo tata era în faţa casei alături de el fiind un troler. Un zâmbet mare îi apare pe faţă atunci când ne zăreşte. Lucas parchează maşina pe marginea drumului apoi coborâm din maşină. Richard fuge în braţele bunicului său. Acesta îl strânge puternic apoi începe să se învârtă avându-l încă pe Rich în braţele sale. Rich începe să râdă şi să chicotească.

- Tata o să ameţeşti, îl avertizez eu.

Bătrânul se opreşte şi îl pune jos pe Rich. Rich nu se poate ţine pe picioare din cauza ameţelii şi cade în fund pe alee. Lucas oftează şi îl ajută să se ridice de jos. Eu în schimb chicotesc şi merg să îl iau în braţe pe tata. Acesta mă strânge tare în braţe.

- Mă bucur că ai acceptat în sfârşit să mergi într-o expediţie. Vei lucra cu unul dintre cei mai buni arheologi americani, Dean Carson.

- Nici nu îţi dai seama ce mult mă bucur tată, spun eu sarcastică.

- Scumpo încă nu ai trecut peste?

- Tata am mai vorbit despre acest lucru. Nu vreau să redeschidem din nou subiectul cel puţin nu acum.

- Bine scumpo nu voi mai insista. Vom redeschide subiectul atunci când vei fi pregătită.

Tata se întoarce cu faţa spre Lucas. Cei doi dau mâna zâmbindu-şi călduros unul altuia.

- Ar trebui să mergem altfel vom pierde avionul, spune Lucas.

Lucas îl lasă pe Rich jos apoi îi ia trolerul tatei şi începem să mergem spre maşină.

Autor pov.

Liverpool, Marea Britanie

Paşii bărbatului se auzeau în întreaga cameră. Calcă apăsat şi nervos. Nu era singur în cameră. Pe un fotoliu era aşezată o tânără femeie. Părul îi era roşcat, pielea albă şi îmbrăcă o rochie de un roşu seducător. Buzele de asemenea purtau tot aceiaşi nuanţă de ruj. Stătea picior peste picior şi îl privea pe bărbatul din faţa să care se plimba neliniştit având în mână un ziar pe care îl strângea puternic în mână. Bărbatul era de o seamă cu femeia. Avea părul roşcat, pielea albă iar buzele îi erau rozalii. Purta un tricou negru şi o pereche de blugi. Asemănare dintre cei doi era izbitoare diferenţa făcând doar ochii. Ai bărbatului erau albastri-verzui iar ai feţei căprui.

- Calmează-te frăţioare! Spune femeia.

- Nu pot Stela, nu pot.

- Vei găsi tu până la urmă o soluţie Hans.

- Şi dacă nu voi găsi? Şi dacă Natalie în va zbura şansă din nou?

- Data trecută nu a reuşit să găsească mormântul faraonului acum crezi că va reuşi să găsească templul?

Intoarcerea faraonuluiUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum