Un diavol cu cercei pe post de coarne, râde noaptea liniștit de necazul altora și tulbură liniștea și visele tuturor.
Ea e obranznică și arțăgoasă,
Ea e neatentă si totuși e mai deșteaptă decât restul,
E vulgară dar nu într-un mod seducător.
...
Oops! This image does not follow our content guidelines. To continue publishing, please remove it or upload a different image.
Ploapele-mi sunt umede și nu înteleg de ce. Le deschid cu greu și încerc să îmi adaptez pupilele cu peisajul din jurul meu. Privesc autostrada și caldirile din jur. Analizez cerul de parcă aș putea să citesc pe el ce ora e. Cu greu mă îndur să mă uit la cel care conduce și el simte asta.
- Te-ai trezit răzleațo.
Glasul îi era usor ragușit și parea morocănos. Albastrul ochilor săi pare mult mai intens decat mi-l aminteam. Și părul lui mult mai des decât și-l purta înainte. Il priveam subtil, analizandu-i expresia prin oglinda retrovizoare.
- Oricat as incerca sa te evit sau sa ma scund de cine sunt, sa mai bine zis de cine am fost, nu ma ajuti nici tu nici cariera !
Ii simt rasul patrunzand prin amintirile mele, trimitandu-mi fiori o data cu flash-uri din trecut.
Oftez si incerc sa imi intind oasele amortite. Ma durea gatul si simteam cum durerea de cap isi crea drum catre tamplele mele.
Imi este sete si foame. Dupa tot somnul, parca ma simiteam mai obosita decat eram.
- Probabil ti-e foame. Dupa intersectie, e un restaurant micut, dar cu mancare destul de buna !
Nu stiu daca pana acum am gandit cu voce tare sau nu, dar cert e ca ii eram recunascatoare. Pentru tot efortul depus.
Dupa vreo 10 minute, parca in fata restauantului.
M-a grabesc sa cobor inainte sa opresca motorul masinii si sa ma prinda la inghesuiala.
Il aud pufnind in urma mea si oprind motorul. Ma grabesc sa intru in local si sa gasesc o masa, cat mai ferita de privirile motociclistilor . Gasesc una in coltul localului, relativ in spatele barului, ceea ce mi se parea destul de ok.
Ma afundin canapea rosie, din piele si-mi trantesc coatele pe masa. Inainte sa apuc si sa ascund in spatele meniului din dreptul meu, il simt privindu-ma. Usile mari, din sticla, s-au inchis lent in urma lui. Adam privi in treacat adunatura de motociclisti ce pareau cam deranjati de prezenta noastra si se indrepta, calm spre mine.
- Ce mananci ? Se aseza langa mine si apuca meniul de langa mine.
- Nu stiu, cred ca-
- Cu ce va servesc ?
Inainte sa imi termin propozitia, o femeia in varsta, cu parul de un rosu intens, aparu din senin la masa noastra.
- Buna, 2 cafele, una cu lapte si una simpla ! spun inainte.
- Ok, ceva de mancat ?As putea sa va recomand placinta cu ton si porumb ? Pivirea ei ma analiza atent, dar inainte sa ii raspund eu, o face stomacul meu.
- Aduce-ti cate putin din fiecare, sa nu va lasati pacalita de silueta de lebada ! Adam clipi cu un ochi si isi scoase telefonul.
- OK, dragutii mei ! S-a notat, 2 cafele si un festinnpofticios pentru domnisoara ! isi nota rapid in carnetel si disparu la fel de repede cu a si aparut.
