Cap 2: Saritura ca la Jocurile Olimpice

Începe de la început
                                    

Ne-am continuat drumul liinistiti, fara ca nimeni sa comenteze pe marginea telefonului primit de la Harry. Cand am ajuns aproape, am sarit jos de pe skateboard si ne-am continuat drumul cu el in mana. La intrare, erau doua gorile care puneau sa semneze toata lumea care trecea de poarta cea mare si voluminoasa.

- Imi pare rau, domnisoara, imi zise unul dintre ei. Avem ordine clare sa nu va lasam sa intrati. 

- Cine spune? am facut eu.

- Asa este procedura.

Ryan si cu Sunny se strecurara deja inauntru, dar am reusit sa citesc pe buzele coechipierului meu un "Imi pare rau" sincer. Dar asta nu-l scutea de bataia ce avea sa o ia mai tarziu.

- Lasati-ma sa intru, am zis hotarata, incercand sa ma strecor inauntru. 

Ei s-au proptit in fata mea.

- Va rugam sa plecati. 

- Serios? Sunt pe domeniul public! Pot sta aici cat de mult vre...

Dar inainte sa termin, ochii mei zarira o portiune rupta a gardului de plasa ce inconjura plaja. Era destul de departe cat sa nu fiu vazuta si destul de "frumos" rupt incat sa ma pot catara. Am zambit subit.

- De fapt, stiti ceva? Nu aveti decat sa va spalati pe cap cu listele voastre! Eu am plecat de aici!

Am ocolit o cladire, ca sa nu bata la ochi faptul ca am luat-o exact pe langa gard. M-am uitat in jur sa vad daca este cineva atent, apoi mi-am strecurat picioarele si mana libera printre rupturi. Imi tineam strans skate-ul ca nu cumva sa-l scap.

Gardul avea cam cinci metri inaltime. M-am mutat de partea cealalta a gardului, reusind, deci, sa trec peste el. Am lasat skateul sa cada pe jos, apoi, cand am vrut sa cobor am simtit cum ceva imi zgarie piele rau de tot. Atat de rau, incat am tipat. Cand m-am uitat despre ce era vorba, am vazut o lama de cutit prinsa intre sarmele rupte. Lama s-a ma taiase atat de rau, ca nu imi mai puteam simti bratul. Ochii imi erau umezi, din cauza durerii.

M-am uitat in jos ca sa vad cat mai trebuie sa indur durerea, pana ca cineva sa observe ca eram prinsa aici, cu bluza incalcita in sarme si cu mana in lama cutitului, fara sa ma pot elibera. Si-atunci a aparut Zayn, alergand alarmat spre mine. Purta decat o pereche de blugi lungi, negri, full de lanturi, iar bustul sau era gol. Oricat de sexy parea, nu puteam sa ma bucur de priveliste.

- Emma! imi striga el numele. Ce faci acolo?

- Tip de placere! Esti chior?! 

In momentul acela, ochii i-au alunecat pe mana mea si pe bluza care era agatata de sarme. 

- O sa-ti rupi putin bluza dar asta e. Foloseste mana cealalta ca sa arunci lama de cutit. Incearca sa-ti pastrezi echilibrul.

- Si daca nu reusesc sa o fac? am intrebat. Asta ar insemna sa cad si sa-mi rup gatu'. Doar ca la mine o sa fie pe bune! am strigat incruntata.

- Fa ce iti spun!

Am incercat sa fac asa cum a zis el. Din fericire, mi-am pastrat echilibrul.

- Acum sari.

- Esti nebun?

- Ti-am zis ca o sa-ti rupi putin bluza. Doar sari. Am sa te prind eu.

L-am privit nesigura, dar ce altceva puteam sa fac? Mana ma durea ingrizitor, deci nu puteam sa o folosesc ca sa imi desprind bluza si sa cobor. Iar daca as fi folosit-o pe cealalta, m-as fi dezechilibrat. Faptul ca am reusit sa o folosesc sa indepartez cutitul, fara sa cad, fusese o minune.

For her skater heart (One Direction Fan Fic)Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum