The Monster

Prolog

Este miezul nopti iar micuța Rose este trezita din somnul ei dulce , din cauza unor zgomote ce spărgea liniștea.
Încă un episod in care mama ei era schingiuită de monstrul care îi era tată vitreg .

Inima îi stătea în gât de spaimă , își simțea corpul ca de gelatină atunci când cobora jos ghidandu-se după țipetele groaznice ce răsunau în toată casa. 

Zgomotele pașilor ei erau acoperite de strigatele mamei ei  aflată sub ploaia de lovituri a tatălui ei vitreg . Se ghida după zgomotele ce se auzeau mai clar odată cu apropierea ei, ajungând în bucătărie . Iubita ei mama era întinsă pe podea sângerând abundent în timp ce tatăl ei vitreg o bătea cu o curea neagra din piele, rămăsese împietrita la scena ce se derula sub privirea ei. Era atât de îngrozită încât îi bătea tare în piept de spaima și începe a ţipa, țipetele ei de groaza a atras atenția tuturor asupra ei.

- Rose ia-l pe Thomas si fugiți de aici. striga July îngrozita pentru fiul ei vitreg la care ținea la fel demult ca la propia ei fiică . Atunci Rose își dădu seama ca fusese atât de îngrozită  încat nu îl observase pe Thomas fratele ei vitreg care zacea intins lângă usa cu o rana la tâmplă.

- Thomas! Thomas! Trezește-te! Urla ea disperata lovindu-i obraji. Insa el nu dădea semne sa se trezesca.

Fiind prea speriata pentru a intra in bucătărie, fugi pana in camera lor pe noptiera de langa patul ei se afla un pahar cu apa, pe care il înșfaca repede grăbindu-se pe hol unde se afla fratele ei, apoi îi arunca apa rece pe fata. El se trezi ca ars si se uita panicat in stânga și in dreapta rapid o ia de mână ieșind din holul rece, ca mai apoi să iasă afară.

Pe jos era așternut un strat gros de zăpadă iar ei erau desculți, însă groaza care o simțeau până în măduva oaselor îi făceau ca nici macar sa nu bage de seamă.

- Thomas, șopti ea cu o voce subțire și înfricoșată, trebuie să ne întoarcem.. o sa o omoare. Izbucni Rose intr-un plâns isteric de teamă să își piardă prea iubita-i mamă.

Dar Thomas nu scotea nici un sunet, ci doar stătea pe vine cu spatele sprijint de zidul rece legănându-se într-o parte și în alta buimac .

Chiar dacă erau copii .. problemele, neajunsurile și nevoia iau făcut sa se maturizeze cu mult înainte de vreme.

Ea știa ca dacă nu va face ceva mama ei avea sa moara , asculta cu groaza urletele mamei ei de durere.
Tremura de spaima și se blestema pe ea însăși ca nu poate face nimic ca sa îl oprească .

Dar un gând îi zări în minte, ca și cum Dumnezeu i-l șopti la ureche . Unchiului ei Ben fratele mamei sale care locuia nu foarte departe de ei , ar fi putut să îi ajute .

Însă altceva îi distrage atenția de la gândurile sale Thomas care alerga grăbit într-o direcție anume .
Neștiind de ce îl urmează și ea pana în spatele casei ,unde tatăl ei vitreg spărgea lemnele pentru foc.

Lua toporul ce cântarea zece kilograme pe puțin și fără sa spună vreun cuvânt se îndrepta grăbit spre ușa de la intrare.

Nu avea nici cea mai vaga idee ce voia Thomas sa facă cu toporul sau de ce se ținea după el , în loc sa traverseze pădurea asta blestemata și sa îi ceara ajutor unchiului. Era gata sa iasă pe poarta când îi auzi vocea răgușita.

- Rosie.. Nu te duce nicăieri, am sa o salvez eu pe mama , tu ramai aici și puneți mâinile la urechi numără pana la cinci sute apoi, intra în camera noastră prin ușa din spate și dormi. Ai înțeles? rosti el repede fără sa facă vreo pauza pentru a lua o gura de oxigen.

Ea nu rosti niciun cuvânt, doar își mișcă capul în semn afirmativ. Avea incredere in Thomas fratele ei vitreg ,el știa întotdeauna ce este de facut .
Se așează pe o buturugă mare  își duse genunchii la piept si isi acoperii urechile cu mainile asa cum ia zis Thomas ca trebuie sa facă.

- Thomas salveaz-o pe mama. Șopti ea cu lacrimi în ochi. El îi dădu un pupic pe creștetul capului și intra în casa cu toporul în mana .

Știa ca face o greșeală imensa sa omoare un om . Mai ales când omul acela este propriul sau tata, omul care ia dat viata, omul care ia omorât mama omul care la bătut crunt de atâtea ori .

Dar coșmarul zilnic trebuia cumva sa ia sfârșit, iar el știa exact ce este de facut, se gândise la asta de mult timp iar acum era timpul sa actioneze. Nu va lăsa să i se întâmple si lui July ce i sa intamplat mamei lui .

Cu pasi silentiosi se strecura din nou in bucătăria rece , unde bestia ce îi era tată voia să îi facă mamei lui Rose exact ce îi făcuse si mamei lui cu câțiva ani în urmă. Tatăl lui o strangea pe July de gât in timp ce ea gâfâia cerșind după aer întinsă pe podeaua rece .

Thomas ridica silențios toporul mult prea greu pentru puterea lui de copil in aer , si îl lasă să cadă fix in capul tatălui său care căzu secerat peste July .