Pe Front

1. Formarea armatei

Mă cheamă Mark Torin și am 25 de ani. M-am născut în Torino, Italia. Astăzi este ziua care mi-a schimbat viața. De mult mi-am dorit să fiu soldat și să-mi apăr țara de invadatorii străini. Astăzi m-am înrolat în armata non-fascistă. Pentru prima oară am fost în baracă, locul unde aveam să stau pentru următorii 6 de ani din viața mea. Mi-am salutat colegii și am fost condus de general la patul meu. Mâine aveam să iau parte la un prim antrenament. Dar, nici o zi nu a apucat să treacă, deoarece a izbucnit Al Doilea Război Mondial. Toți eram devastați de frică, fiindcă asta însemna, cel mai probabil, moarte curată. A trecut noaptea și a trebuit să mergem pe front. Arma pare mai grea ca niciodată. Din armata noastră, făceau parte 500 de tancuri, la fel și din armata opusă. Cum încărcam arma, un coleg soldat s-a prezentat. Se numea Toni. Mi-a urat baftă pe front. M-a bufnit plânsul, gândindu-mă că s-ar putea să îl pierd. Îmi șterg lacrimile cu batista, iau arma în brațe și urc în camionul militar.